Donarea de sange – beneficii si recomandari

Nu exista nicio indoiala ca donarea de sange salveaza vieti, dar stiati ca exista si beneficii medicale pentru donatori? Cititi mai jos mai multe despre potentialele avantaje ale donarii de sange, dar si riscuri posibile, conditii de admisibilitate pentru donare si recomandari.

Cuprins:

1. Donarea de sange salveaza vieti
2. Donarea de sange – avantaje
3. Donarea de sange – riscuri posibile
4. Cine poate dona sange?
5. Ce presupune procesul de donare sange?
6. Recomandari dupa donarea de sange
7. Cat de des pot dona sange?

Donarea de sange salveaza vieti

Transfuziile de sange salveaza milioane de vieti in fiecare an. Transfuziile sunt necesate in cazul diferitelor boli, a accidentelor si traumatismelor, in timpul unor interventii chirurgicale sau in urma unor complicatii in sarcina si la nastere. Nevoia de sange este constanta si contributia fiecarui donator este importanta. Donarea de sange nu aduce beneficii doar persoanei care a primit celulele sangvine, ci poate imbunatati si starea de sanatate a donatorului.

Sangele este un tesut viu format din plasma, partea fluida si componente celulare, formate din globule rosii, globule albe si trombocite. Fiecare componenta are diferite functii importante. De exemplu, eritrocitele transporta oxigen, globulele albe lupta impotriva infectiilor, iar trombocitele previn sangerarea si ajuta la formarea cheagurilor. Lipsa de sange poate duce la probleme grave ale vaselor si alte tulburari de sanatate. Mii de oameni se confrunta cu diferite traumatisme, cum ar fi accidente si raniri. Aceste traumatisme pot reduce semnificativ nivelurile de sange. Daca exista o scadere severa a nivelului sangvin, atunci pacientii au nevoie imediat de sange. In afara de asta, persoanele cu tulburari sangvine date de diferite boli au nevoie in mod regulat de transfuzii.

Stiai ca…in fiecare an pe 14 iunie este celebrata „Ziua Internationala a Donatorului de Sange”, cu scopul de a incuraja donarea de sange si de a constientiza nevoia si cererea constanta de sange?

Donarea de sange – avantaje

Nevoia de sange este constanta si donarea de sange salveaza vieti!

Cel mai evident beneficiu pentru sanatate al donarii de sange este senzatia data de a oferi ceva vital cuiva care are nevoie. Desi donarea de sange are mai multe beneficii fizice, cel mai puternic beneficiu pentru sanatate este, fara indoiala, in domeniul psihologic. Donarea de sange inseamna ca cineva (sau mai multe persoane) va primi ajutorul de care are nevoie. Donarea de sange, in special in mod regulat, poate fi similara cu munca de voluntariat. Asta pentru ca dai din timpul tau (si din sangele tau la propriu) pentru a-i ajuta pe altii care au nevoie. S-a demonstrat ca voluntariatul de orice fel are efecte pozitive asupra nivelului de fericire si satisfactie. Donarea de sange inseamna ca ajuti pe cineva care are nevoie urgenta de sange. Apare astfel un sentiment de satisfactie ca ai ajutat.

Screening medical pentru donator

Inainte de a dona sange, donatorii sunt supusi unui scurt screening de sanatate in care se masoara pulsul, tensiunea arteriala, temperatura si altele. Acestea nu sunt teste aprofundate, dar pot ajuta la identificarea problemelor de sanatate necunoscute, cum ar fi anemia sau tensiunea arteriala ridicata sau scazuta. Desi acest screening nu inlocuieste controalele medicale periodice, ar putea ajuta la depistarea unor afectiuni medicale de baza de care donatorul nu este constient inca, precum hipertensiunea arteriala. Analizele includ grup sangvin ABO, Rh, hemoleucograma, set biochimie o data pe an, antigen HBs, anticorpi VHC, anticorpi anti HTLV, antigen si anticorpi HIV 1+2, anticorpi anti Treponema pallidum.

Citeste si: Controlul cardiologic periodic – ce importanta are?

Stimulente pentru donatori

Donarea de sange este si trebuie sa fie in continuare un act umanitar. Este un act voluntar si neremunerat. Insa, de asemenea, pentru a incuraja donarea de sange se ofera diferite beneficii sau stimulente pentru donatori, ca tichete de masa, zi libera de la munca in ziua donarii, decontare cheltuieli de transport sau alte analize si investigatii gratuite in cazul celor care doneaza in mod regulat.

Beneficii pentru starea de sanatate a donatorului

In plus, se considera ca donarea regulata de sange poate avea o serie de avantaje pentru sanatate:

Se poate reduce supraincarcarea cu fier din organism

Beneficiile pentru sanatate ale donarii de sange includ riscul redus de hemocromatoza. Hemocromatoza este o afectiune care apare din cauza absorbtiei excesive a fierului de catre organism. Aceasta poate fi mostenita sau poate fi legata de consumul crescut de alcool, anemie sau alte tulburari. Donarea regulata de sange poate ajuta la reducerea supraincarcarii cu fier sau a excesului de fier.

Sustine sanatatea ficatului

Donarea de sange este benefica pentru reducerea riscului de afectiuni ale ficatului cauzate de supraincarcarea cu fier din organism. Acest lucru, la randul sau, creste riscul de ciroza, insuficienta hepatica, leziuni ale pancreasului. Acumularea de fier poate creste multe riscuri pentru sanatate. Daca este asociata cu boala ficatului gras, atunci poate agrava semnificativ problemele. Unele studii arata ca o reducere a acumularii de fier poate ajuta impotriva hepatitei C si a altor infectii. Donarea de sange poate reduce tesuturile suplimentare din ficat si, de asemenea, poate reduce fierul care este stocat in ficat.

Sustine functia cardiovasculara

Donarea regulata de sange poate imbunatati sanatatea inimii. Acest lucru se datoreaza faptului ca donarea reduce grosimea sangelui, permitandu-i sa circule mai usor prin corp si sa ajunga mai repede la inima. Daca nivelul hemoglobinei este ridicat, donarea de sange  poate reduce vascozitatea sangelui. Vascozitatea crescuta a sangelui este, de asemenea, legata de risc mai mare de accident vascular cerebral, atac de cord si alte probleme. Sanatatea cardiovasculara generala se imbunatateste atunci cand donezi sange. Un nivel excesiv de fier poate duce la risc mai mare de boli de inima, dar prin donarea de sange, riscurile de infarct si accident vascular cerebral pot fi reduse cu pana la 88%, respectiv 33%.

O serie de studii confirma ca donarea de sange poate fi o modalitate buna de a reduce si tensiunea arteriala ridicata. In plus, masurarea tensiunea arteriale este o parte importanta a acestui proces de donare de sange si poate ajuta pacientul sa constientizeze importanta mentinetii unei tensiuni arteriale sanatoase.

Stimuleaza productia de celule sangvine

Dupa ce ati donat sange, organismul lucreaza pentru a reface pierderea de sange. Acest lucru stimuleaza productia de noi celule sangvine si, la randul sau, ajuta la mentinerea sanatatii.

Poate reduce riscul de cancer

Unele date sugereaza ca donarea de sange ajuta la scaderea riscului de cancer. Donand sange, rezervele de fier din organism sunt mentinute la niveluri sanatoase. O reducere a excesului de fier din organism este legata de riscul mai mic de cancer. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe studii in acest sens.

Donarea de sange – riscuri posibile

Donarea de sange este sigura. Pentru fiecare donator este folosit echipament nou, steril, de unica folosinta, astfel incat nu exista riscul de a obtine o infectie transmisa prin sange prin donare. Majoritatea adultilor sanatosi pot dona aproximativ jumatate de litru in siguranta, fara riscuri pentru sanatate. In cateva zile de la donarea de sange, corpul inlocuieste lichidele pierdute. Dupa doua saptamani, corpul inlocuieste globulele rosii pierdute.

Efecte adverse temporare

Exista insa si anumite riscuri de luat in considerare atunci cand decideti daca puteti dona sau nu. In timp ce majoritatea oamenilor pot dona sange cu putine efecte adverse, altii se confrunta cu disconfort in timpul sau dupa donare si efecte adverse temporare ca:

• ameteli;
• slabiciune;
• senzatie de lesin;
• greata;
• sangerare la locul punctiei sau invinetire.

Aceste simptome dispar de obicei in 24 ore de la donare. Cel mai adesea modificarile din corp care provin din pierderea sangelui cauzeaza aceste reactii adverse. Incercati sa va odihniti si sa mentineti aportul de lichide crescut. Consumati alimente bogate in fier, cum ar fi carne, peste si cereale fortificate cu fier.

Ameteli si greata

Dupa ce donarea este completa, trebuie sa ramaneti in zona de monitorizare timp de 15-30 minute. Acolo veti avea posibilitatea de a va odihni, de a consuma lichide si de a manca o gustare usoara. Odihna, consumul de lichide si consumul unei mici gustari pot ameliora ametelile si greata care sunt asociate cu donarea de sange. Daca va simtiti ametit sau aveti greturi dupa perioada de odihna, intindeti-va cu picioarele ridicate pana cand incepeti sa va simtiti mai bine.

Disconfort

Este posibil sa simtit un anumit disconfort cand acul este introdus in vena. Nu ar trebui sa simtiti nicio durere in timpul prelevarii sangelui, dar este posibil sa simtiti din nou o senzatie de disconfort in locul in care acul este introdus in brat.

Slabiciune fizica

Dupa ce ati donat sange, este posibil sa resimtiti slabiciune fizica, in special in bratul in care a fost injectat acul. Din acest motiv, se recomanda sa evitati activitatea fizica intensa sau ridicarea greutatilor timp de 12 ore dupa ce donati sange.

Invinetire la locul punctiei

Cand un ac patrunde in vena, exista intotdeauna riscul ca in jurul locului in care a fost introdus acul sa apara o vanataie. Din acest motiv, invinetirea la locul insertiei acului este frecventa in randul donatorilor de sange. Vanataile variaza la culoare de la galben la albastrui pana la violet. Vanataile usoare pana la moderate nu sunt de obicei o problema. Daca apar vanatai, aplicati o compresie rece pe zona invinetita la fiecare cateva ore timp de cateva minute in primele 24 de ore dupa ce ati donat sange.

Sangerare la locul punctiei

Cand donarea de sange este completa, personalul medical va scoate acul din vena si va pune un bandaj in acel loc. Bandajul si presiunea aplicata au rolul de a opri fluxul de sange din vena. Trebuie sa mentineti bandajul sau pansamentul timp de cateva ore pentru a va asigura ca sangerarea este oprita. Uneori, sangerarea mai apare dupa ce bandajul este indepartat. In acest caz, este important sa puneti presiune pe locul intepaturii si sa tineti bratul ridicat deasupra inimii timp de 3-5 minute. Daca sangerarea nu se opreste dupa acest timp, trebuie sa va adresati medicului.

Efecte adverse rare

In cazuri rare, o persoana poate prezenta un efect advers mai sever, cum ar fi:

• tensiune arteriala scazuta;
• contractii musculare;
• dificultati de respiratie;
• lesin;
• varsaturi;
• convulsii.

Efectele adverse in general tind sa apara la donatorii mai tineri, cei cu o greutate mica si persoanele care doneaza pentru prima data.

Cine poate dona sange?

Donarea de sange nu este pentru toata lumea. Persoanele cu anumite afectiuni, antecedente medicale sau care urmeaza tratament cu medicamente pentru subtierea sangelui nu sunt candidati potriviti si pot avea complicatii severe daca incearca sa doneze.

Criteriul general de admisibilitate pentru donare sange include:

• varsta intre 18 – 60 ani (in cazul celor care doneaza sange in mod regulat, varsta maxima poate ajunge la pana la 65 ani daca starea de sanatate o permite si medicul aproba);
• greutate (pentru a preveni efectele vasovagale date de o greutate prea mica si anemia) – minimum 45 kg pentru donarea a 250 ml sange ± 10% si greutate de cel putin 50 kg pentru a dona 450 ml sange ± 10%. De asemenea, exista si limite superioare, pentru ca in caz de obezitate pot fi asociate unele efecte adverse, astfel ca in Romania limita de greutate la femei este intre 50-100 kg, iar la barbati 60-110 kg. In unele centre de donare se impune o greutate minima pentru femei de 57-60 kg pentru a putea dona.
• puls si tensiune arteriala – puls de 60-100 batai/minut si tensiune arteriala in intervalul normal de 120-129 mm Hg presiune sistolica, respectiv 80-89 mm Hg diastolica. Insa, de multe ori se accepta si daca vorbim de 100-140 mm Hg sistolic sau mai mult si 60-90 mm Hg diastolic;
• nivelul fierului din organism – nivelul de hemoglobina de cel putin 12,5 g/dl la femei si 13,5 g/dl la barbati.

Criterii de excludere temporara

Exista unele probleme de sanatate care va pot impiedica temporar sa donati sange (criterii de excludere temporara), cum ar fi:

• boli infectioase si stari febrile legate de infectii bacteriene, virale;
• anemie;
• transfuzie recenta;
• istoric recent de interventii chirurgicale;
• tratament pentru o serie de afectiuni ca hipertensiune, boli de inima, afectiuni renale, boli psihice, helatice, endocrine etc.;
• tatuaj recent;
• sarcina si alaptare;
• la femei – in perioada menstruala;
• tratamente dentare;
• contact apropiat cu persoane infectate cu HIV sau hepatita;
• vaccinare recenta;
• administrarea anumitor medicamente;
• consum de alcool in ultimele 48 ore.

Criterii generale de excludere

Alte probleme de sanatate va pot impiedica permanent sa donati sange, cum ar fi:

• hepatita si ciroza hepatica;
• sifilis;
• epilepsie si alte probleme neurologice;
• malarie;
• TBC;
• bruceloza;
• cancer;
• boli cardiovasculare;
• lupus;
• pancreatita;
• ulcer;
• afectiuni psihice;
• diabet zaharat;
• miopie forte;
• psoriazis, vitiligo;
• boli endocrine;
• persoane pensionate medical.

Ce presupune procesul de donare sange?

Inainte de a dona trebuie sa consumati dimineata un mic dejun consistent si eventual ceai sau cafea. De asemenea, consumati cel putin 500 ml apa inainte de donare pentru a reduce pe cat posibil riscul de reactii vasovagale dupa donare. Ulterior, se consuma 500 ml apa si imediat dupa donare. Nu fumati cu cel putin 1 ora inainte de donare si dupa. Trebuie sa fiti odihnit si sa fi dormit bine noaptea inainte de donare.

In timpul donarii efective de sange, veti sta fie intins, fie asezat pe scaun. Se va curata zona cu alcool sanitar, se introduce un ac nou si steril in vena, se ataseaza acul la echipamentul de colectare, format din tub si o punga. Ulterior se lasa sangele sa curga in punga pana cand este plina. Donarea de sange total inseamna in general recoltarea a 450 ml sange si dureaza cam 8-10 minute in sine. Insa, intregul proces dureaza pana la 60 minute, timp ce include si completarea chestionarului, analize, examinare, plus timpul de monitorizare dupa donare.

Dupa donare, se va aplica presiune cu un pansament din bumbac si se va pune un bandaj peste zona. Ulterior, donatorul trebuie sa astepte 15-30 minute in sala de asteptare inainte de a pleca – este important repausul pentru a evita ametelile si alte efecte.

Recomandari dupa donarea de sange

• Ramaneti in sala de asteptare 15-30 minute pentru repaus post-donare.
• Consumati lichide suplimentare.
• Evitati activitatea fizica intensa sau ridicarea greutatilor timp de aproximativ 12 ore. Evitati conducerea autovehiculelor, fumatul imediat dupa donare si consumul de alcool.
• Daca va simtiti ametit, intindeti-va cu picioarele ridicate pana cand senzatia trece.
• Mentineti bandajul uscat si la locul lui pentru urmatoarele 5 ore.
• Daca apare sangerare dupa ce ati indepartat bandajul, puneti presiune pe zona si ridicati bratul pana cand sangerarea se opreste.
• Daca apar vanatai, aplicati periodic o compresa rece pe zona in primele 24 de ore.
• Consumati alimente bogate in proteine.

Ce trebuie sa mananci daca donezi sange?

Donatorii de sange trebuie sa aiba, la fel ca orice alta persoana, o dieta echilibrata si variata. Alimentatia este cu atat mai importanta cand donati, mai ales daca donati frecvent. In cadrul donarii de sange se pierd atat elemente figurate sangvine, ca eritrocite, trombocite si leucocite, dar si o serie de nutrienti circulanti, cum ar fi fierul in primul rand.

Este important sa aveti o alimentatie cu un aport optim de:

• fier – din surse precum carne, oua, peste (fier heme), dar si din surse de origine vegetala (fier non-heme) ca cereale integrale, spanac, leguminoase etc.;
• vitamina C – sustine absorbtia fierului;
• cupru – carne si organe, leguminoase, ciuperci, fructe si seminte etc.;
• zinc – carne, oua, lactate, oleaginoase, cereale integrale etc.;
• folat – legume cu frunze verzi, leguminoase, oleaginoase, carne etc.;
• vitamina B12 – peste, carne, organe, lactate, oua etc.;
• vitamina B6 – carne, oua, peste, cereale integrale etc.;
• vitamina E – uleiuri vegetale, nuci, seminte, avocado, peste gras etc.

Citeste si: Surse de fier si importanta fierului in organism

Cat de des pot dona sange?

Sunt mai multe tipuri de donare, si anume donarea de sange total si donare prin afereza. Prin afereza sunt prelevate si separate componentele specifice din sange, colectate prin intermediul dispozitivului folosit, iar restul elementelor si plasma sunt returnate organismului. Componentele ce pot fi prelevate si donate prin proceseul de afereza includ: trombocite (trombocitofereza), plasma (plasmafereza), leucocite (leucocitofereza) si eritrocite (eritrocitofereza).

Daca donati sange integral, trebuie sa asteptati 56 de zile intre donari – eventual mai mult, in functie de politica centrului. Este necesara aceasta pauza intre donari pentru a preveni dezvoltarea anemiei. In caz de donare trombocite, puteti dona la interval de 4 saptamani, de cel mult 13 ori pe an. Plasma puteti dona la interval de 2 saptamani, de cel mult 26 ori pe an. Hematii puteti dona la interval de 112 zile, de cel mult 3 ori pe an.

Cea mai recunoscuta si studiata complicatie pe termen lung este deficitul de fier, asociata mai frecvent cu donarea de sange integral. Astfel, daca donezi sange prea des, exista riscul de a dezvolta anemie. Acest lucru este valabil daca rezervele de fier nu sunt refacute. De aceea, de fiecare data cand donati, se masoara nivelul de globule rosii. Daca aveti risc de anemie, personalul medical va va informa. Dupa donare trebuie sa consumati alimente bogate in fier pentru a reface depozitele. In zilele si saptamanile dupa ce ati donat, corpul absoarbe in mod natural fierul pentru a inlocui cantitatea pierduta. Dupa ce rezervele de fier sunt inlocuite, corpul nu mai absoarbe fier – pentru a preveni un exces de fier in organism.

Referinte:
(1) https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/blood-donation/about/pac-20385144
(2) https://www.medicalnewstoday.com/articles/319366
(3) https://www.webmd.com/a-to-z-guides/what-to-expect-when-you-give-blood
(4) https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/76724/9789241548519_eng.pdf;jsessionid=23A8DB747FD8D8F91C6AB328F4CF0E3C?sequence=1

Surse foto: Pexels