Poliomielita – cauze, simptome, tratament, preventie

Poliomielita este o boala extrem de contagioasa cauzata de un virus care ataca sistemul nervos. Aflati mai multe despre aceasta maladie din materialul urmator.

Cuprins:

1. Ce este poliomielita?
2. Poliomielita, in prezent
3. Simptome
4. Cauze
5. Diagnostic
6. Tratament
7. Prevenirea poliomielitei

Ce este poliomielita?

Poliomielita este o boala virala contagioasa, care, in forma sa cea mai severa provoaca paralizie, dificultati de respiratie si uneori chiar moartea.

Introducere

Poliomielita (paralizia infantila) este o boala infectioasa data de un entero-virus, care se manifesta cu fenomene clinice variate, de la cele mai usoare (stari febrile trecatoare), pana la cele mai grave cum sunt: tablourile de neuroviroza paralitica (poliomielita paralitica), meningita si encefalita.

Poliomielita, care inainte cu 2-3 decenii provoca epidemii intinse, ce constituiau teama si teroarea parintilor, este astazi practic disparuta din tara noastra si din alte tari in care se practica vaccinarea antipoliomielitica a intregii populatii infantile.

Disparitia poliomielitei constituie unul din succesele cele mai spectaculoase ale medicinei moderne preventive, ale profilaxiei prin vaccinare specifica. Trebuie sa atragem atentia ca orice neglijare ori incetare a vaccinarii duce la reaparitia poliomielitei paralitice, deoarece virusul bolii continua sa circule prin populatia de pe glob.

Cum se transmite virusul?

Agentul bolii este virusul poliomielitic (cu 3 tipuri), care se intalneste numai la om, unde este gazduit in intestin (enterovirus) si, temporar, in faringe. Sursele de infectie sunt bolnavii si purtatorii de virus, care sunt foarte contagiosi: circa 1 milion de doze infectante se afla intr-un gram de materii fecale ale acestora (!).

Centrele pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC) sfatuiesc persoanele, care doresc sa calatoreasca in zone ale globului unde exista risc de poliomielita, sa ia masuri de precautie pentru a se proteja impotriva poliomielitei. De exemplu, un adult vaccinat anterior, ar trebui sa primeasca o doza de rapel de vaccin pentru virusul polio inactivat (VPI). Imunitatea dupa o doza de rapel dureaza o viata intreaga.

Poliomielita, in prezent

Poliomielita sechele

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), 1 din 200 de infectii cu poliomielita va provoca paralizie permanenta.

Poliomielita eradicata

Cu toate acestea, datorita initiativei globale de eradicare a poliomielitei din 1988, urmatoarele regiuni sunt acum certificate drept zone in care boala a fost permanent eradicata:

• America
• Europa
• Pacificul de Vest
• Asia de Sud-Est

Vaccin poliomielita descoperire

Vaccinul poliomielitic a fost dezvoltat in 1953 si pus la dispozitie patru ani mai tarziu. De atunci, cazurile de poliomielita au scazut treptat in Statele Unite.

Cu toate acestea, poliomielita este inca persistenta in Afganistan, Pakistan si Nigeria. Eliminarea acestei maladii va aduce mari beneficii lumii in materie de sanatate si economie. Prin eradicarea poliomielitei, omenirea poate economisi cel putin 40-50 miliarde de dolari in urmatorii 20 de ani.

Poliomielita in Romania

Boala a afectat tara noastra in mai multe randuri, incepand cu anul 1927. Romania s-a mai confruntat cu epidemii ale acestei maladii in 1955, 1980–1982 si intre 11 noiembrie 1990 si 25 aprilie 1992. In aceasta perioada au existat 13 cazuri determinate de virusul polio salbatic tip 1. Cei mai afectati au fost copiii romi nevaccinati, multi dintre ei fiind deja infectati cu virusul imunodeficientei umane HIV.

Ultimul caz de poliomielita din Romania a fost inregistrat in aprilie 1992, la un copil din judetul Giurgiu care nu fusese vaccinat niciodata.

Simptome

Unele persoane dezvolta simptome de la poliomielitia nonparalitica – un tip de poliomielita care nu duce la paralizie (poliomielita abortiva). Acest tip de poliomielita se manifesta prin aceleasi semne si simptome usoare, asemanatoare gripei.

Semnele si simptomele, care dureaza in general,  intre 1 si 10 zile, includ:

• Febra
• Durere in gat
• Durere de cap
• Varsaturi
• Oboseala
• Dureri de spate sau rigiditate
• Dureri de gat sau rigiditate
• Durere sau rigiditate in brate sau picioare
• Slabiciune musculara sau sensibilitate
• Meningita

Poliomielita paralitica

In cazuri rare, infectia cu virusul polio duce la poliomielita paralitica, cea mai grava forma a bolii. Ea este de mai multe tipuri, in functie de partea corpului care este afectata – maduva spinarii (poliomielita spinarii), trunchiul cerebral (poliomielita bulbara) sau ambele (poliomielita bulbospinala).

Semnele si simptomele de poliomielita paralitica, cum ar fi febra si durerile de cap initiale imita de multe ori pe cele ale poliomielitei nonparalitice. In timp de o saptamana, incep sa apara semnele si simptomele specifice pentru poliomielita paralitica:

• pierderea reflexelor
• dureri musculare severe sau slabiciune
• paralizie flasca, de multe ori mai accentuata pe o parte a corpului

Sindromul post-poliomielita

Sindromul post-poliomielita reprezinta un grup de semne si simptome care ii afecteaza pe unii pacienti o perioada mai mare de timp, in medie cam 35 de ani, dupa ce au avut poliomielita. Semnele si simptomele comune includ:

• Musculatura progresiva sau slabiciune si dureri articulare
• Oboseala generala si epuizare dupa activitate minima
• Atrofie musculara
• Dificultati la respiratie sau inghitire
• Tulburari de respiratie in somn, cum ar fi apneea de somn
• Toleranta scazuta la temperaturi scazute
• Dificultati de concentrare si de memorie
• Depresie sau modificari ale dispozitiei.

Poliomielita paralitica poate duce la paralizie musculara temporara sau permanenta, provocand invaliditate precum si deformari la solduri, glezne si picioare. Desi multe deformari pot fi corectate prin tratament chirurgical si terapie fizica, aceste tratamente nu pot fi efectuate in tarile in curs de dezvoltare, unde poliomielita este inca des intalnita. Ca rezultat, copiii care supravietuiesc poliomielitei, pot ramane tot restul vietii lor cu dizabilitati severe.

Impact

In zonele sarace ale globului, fara salubritate, cu programe de imunizare sporadice sau inexistente, cei mai vulnerabili membri ai populatiei – femeile gravide, copiii mici si cei cu un sistem imunitar slabit – sunt deosebit de sensibili la imbolnavirea cu poliomielita.

Urmatorii factori,  cresc riscul de imbolnavire, in special daca nu ati fost vaccinati:

• calatoria intr-o zona in care poliomielita este des intalnita sau care a suferit recent o epidemie
• traiul alaturi de cineva care ar putea fi purtator de virus polio
• un sistem imunitar afectat, cum ar fi de infectia cu HIV
• amigdalectomia
• stres extrem sau activitatii fizice intense dupa ce ati fost expus la virusul polio, care pot deprima sistemul imunitar.

Cauze

Virusul polio se afla doar la om si ajunge in mediul inconjurator prin intermediul materiilor fecale ale unei persoane care este infectata. Poliovirusul se raspandeste in principal pe cale fecal-orala, in special in zonele in care serviciile de salubritate sunt deficitare.

Poliovirusul poate fi transmis prin intermediul apei si alimentelor contaminate sau prin contact direct cu cineva infectat cu virusul. Poliomielita este atat de contagioasa incat oricine care traieste cu o persoana recent infectata, devine in scurt timp infectata, de asemenea. Persoanele infectate pot raspandi virusul pe perioade mari de timp prin intermediul fecalelor lor.

Sindromul postpoliomeielitic

Efectele tardive ale poliomielitei, numite de unii medici sindrom postpoliomielitic, se aseamana cu artrita, tendinita sau cu scleroza laterala amiotrofica (ALS). Slabiciunea poate aparea la nivelul oricarui muschi, indiferent daca a fost sau nu atins in atacul poliomielitic anterior. Simptome ca dureri articulare sau dureri musculare, asemanatoare celor gripale, sunt frecvente.

Sindromul afecteaza aproximativ 25% dintre supravietuitorii poliomielitei.

Oamenii de stiinta nu cunosc cauza exacta a acestui sindrom. Se pare ca nu este vorba de o reactivare a unui virus dormant si nici despre o noua infectie. Deoarece majoritatea celor ce prezinta acest sindrom au varste intre 30 si 40 de ani, nu poate fi atribuit nici procesului de imbatranire.

Cercetarile recente se concentreaza pe celulele nervoase medulare. In general, aceste celule degenereaza in timp si alte celule le suplinesc lipsa, insa, cei ce au supravietuit poliomielitei au pierdut anumiti neuroni in cursul bolii initiale. Cei ce s-au recuperat si au dus apoi o viata activa din punct de vedere fizic, s-ar putea sa-si fi suprasolicitat fara sa stie neuronii spinali ramasi. Suprasolicitarea muschilor neafectati pentru a-i compensa pe cei ce au fost afectati de boala poate duce, dupa multi ani, la dureri si slabiciune musculara.

Diagnostic

Medicii recunosc de cele mai multe ori simptomele de poliomielita, cum ar fi rigiditatea gatului si spatelui, reflexe anormale si dificultati la inghitire si respiratie.

Poliomielita analize

Pentru confirmarea diagnosticului, se preleveaza un esantion de secretii din gat, scaun sau din lichidul cefalorahidian (un lichid incolor care inconjoara creierul si maduva spinarii), care este analizat in laborator pentru a se depista virusul poliomielitic.

Diagnostic sindrom postpoliomielitic

Pentru punerea diagnosticului de sindrom postpolio­mielitic, medicii cauta in general urmatoarele criterii:

Expunere anterioara la virusul poliomielitic

Sindromul apare la cei ce aveau 10 ani sau mai mult in cursul atacului initial de poliomielita si care au prezentat in general simptome severe.

Perioada lunga de latenta

Momentul aparitiei simptomelor tardive variaza mult, dar incepe, in mod tipic, la aproximativ 30 de ani de la infectia initiala.

Debut gradat

Slabiciunea musculara poate aparea rapid, in cateva luni, dar poate ramane neobservata atat timp cat nu interfera cu activitatea zilnica. Puteti sa va simtiti in forma dimineata, la trezire, dar sa fiti extenuati la miezul zilei, obosind dupa activitati care nu puneau nicio problema inainte. Este dificil de prevazut care va fi evolutia simptomelor dar, din fericire, slabiciunea progresiva din acest sindrom este de obicei blanda.

Tratament

Deoarece nu exista niciun tratament pentru poliomielita, accentul se pune pe cresterea confortului, accelerarea recuperarii si prevenirea complicatiilor. Tratamentele de sustinere includ:

• repaus la pat
• antialgice
• utilizarea unor ventilatoare portabile pentru a ajuta respiratia
• exercitii fizice moderate (terapie fizica), pentru a preveni deformarea si pierderea functiei musculare
• o dieta hranitoare.

Tratament sindrom postpoliomielitic

Desi nu exista un tratament specific pentru acest sindrom, mergeti totusi la consult medical daca ati avut poliomielita si prezentati simptome noi de slabiciune sau durere musculara. Medicamentele de tipul aspirinei si a antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS) pot ameliora anumite semne si simptome ale bolii.

Un terapeut ocupational sau un kinetoterapeut poate evalua modul in care va miscati in diferite activitati din timpul muncii sau al perioadelor de recreere, putandu-va sugera cai de micsorare a oboselii musculare. Puteti incerca inotul sau aerobicul subacvatic, dar nu va suprasolicitati muschii.

Atitudinea joaca si ea un rol important in procesul adaptarii. In multe comunitati s-au dezvoltat grupuri de suport pentru supravietuitorii poliomielitei. Acestea ofera consiliere, masuri de autoajutor si sfaturi practice.

Poliomielita se vindeca?

Unii specialisti din domeniul medical sustin ca exista doua posibilitati in urma unei infectari cu virusul polio: vindecarea completa a pacientului sau o infectie cu sechele definitive. Potrivit altor experti, poliomielita nu poate fi vindecata prin nicio metoda.

Prevenirea poliomielitei

Desi imbunatatirea serviciilor publice de salubritate si o atenta igiena personala pot ajuta la reducerea raspandirii poliomielitei, cel mai eficient mod de a preveni boala este  vaccinarea polio (poliomielita vaccin).

Cand trebuie efectuat vaccinul poliomielitic?

Vaccinul antipoliomielitic se afla pe lista vaccinurilor obligatorii din tara noastra. In prezent, cei mai multi copii primesc prima doza de vaccin pentru virusul polio la urmatoarele varste:

• doua luni
• patru luni
• sase luni.

Primul rapel este programat pentru varsta de 1 an, iar al doilea pentru cea de 9 ani.In programul national de imunizare, vaccinul folosit este VPO, vaccin polio oral, ce contine germeni viu-atenuati. Acesta ofera protectie de peste 95% impotriva virusului, iar riscul de paralizie in urma vaccinului este de 1 la 2,5 milioane de vaccinari.

Se urmareste in prezent, la nivel mondial, inlocuirea vaccinului VPO cu cel injectabil, cu germeni omorati, VPI. Acesta poate prezenta reactii adverse frecvente cum ar fi durere, roseata la locul de injectare si reactii alergice ca de exemplu:

• dificultati de respiratie
• slabiciune
• raguseala sau respiratie suieratoare
• batai rapide ale inimii
• urticarie
• ameteala
• paloare neobisnuita
• umflarea gatului.

Referinte:

1. https://www.healthline.com/health/poliomyelitis
2. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/polio/symptoms-causes/syc-20376512