Drojdia este unul dintre produsele cele mai cumparate in perioada aceasta. Iata ce rol are, de cate tipuri poate fi, ce beneficii poate avea si cum se foloseste pentru a prepara paine de casa.
1. Ce este drojdia si ce rol are?
2. Tipuri de drojdie
3. Beneficiile drojdiei
4. Painea de casa – beneficii
Drojdia reprezinta numele generic pentru un microorganism cu multiple beneficii, cu denumirea stiintifica Saccharomyces cerevisiae. Se foloseste in produsele de panificatie, brutarie, productia de lactate si multe altele, productia de bere (drojdia de bere) sau de vin (drojdia de vin). Ajuta aluatul sa creasca si confera gust produselor de panificatie. Drojdia de bere folosita pentru a fermenta berea asigura producerea de alcool si dioxid de carbon. Cele mai folosite drojdii de bere sunt Saccharomyces cerevisae si Saccharomyces uvarum.
Drojdia consuma anumite zaharuri si ca produs secundar se formeaza dioxid de carbon. Acest dioxid de carbon este important pentru paine, intrucat face ca painea sa creasca inainte si in timpul etapei de coacere. Nu doar drojdia face totul; faina este implicata foarte mult si in cresterea painii, deoarece contine o serie de proteine. Doua proteine specifice, gliadina si glutenina, sunt amestecate prin framantare, si devin gluten.
Atunci cand faina, apa si drojdia sunt amestecate, enzimele din drojdie fac ca moleculele de amidon din faina sa se descompuna in zaharuri simple, astfel incat sa poata fi utilizate pentru energie. Pe masura ce continuati sa amestecati si sa framantati aluatul, bule mici de aer sunt prinse si dispersate in intregul aluat. Pe masura ce aluatul creste, drojdia foloseste energia din zaharurile pe care le consuma pentru a se reproduce. Produsul secundar este dioxidul de carbon si alcoolul. Acest proces se numeste fermentare. Aceste produse secundare intra in bulele de aer si determina cresterea aluatului. Aroma este, de asemenea, dezvoltata pe masura ce enzimele din drojdie descompun molecule de amidon.
Exista foarte multe tipuri de drojdii, fiecare cu rol diferit. De asemenea, exista mai multe forme de drojdie in functie de modul de utilizare si de structura.
Desi toate drojdiile functioneaza la fel, iar unele dintre ele sunt interschimbabile, drojdia de bere nu poate fi folosita pentru coacere. Tulpinile gasite in drojdia de bere au fost alese datorita capacitatii lor de a produce alcool, precum si datorita aromei amare. Pe de alta parte, tulpinile din drojdia uscata activa au capacitatea de a produce gaz, in special dioxid de carbon.
Exista 3 tipuri principale de drojdie pentru aluaturi: drojdie instant, drojdie uscata activa si drojdie proaspata. Au ca rezultat arome diferite, care persista pentru intervale diferite de timp, si se folosesc diferit.
Drojdia uscata activa este drojdia partial deshidratata care se gaseste sub forma de granule. Pentru a utiliza drojdia uscata activa, trebuie sa o inmuiati in apa calda si un varf de zahar inainte de a o adauga la ingredientele uscate. Drojdia activa uscata are o durata de valabilitate foarte lunga si este foarte usor de folosit. Drojdia instant – cunoscuta si sub denumirea de drojdie cu crestere rapida – este o forma de drojdie uscata, care poate fi adaugata direct la ingredientele uscate, fara a fi nevoie sa o inmuiati dinainte. Drojdia proaspata sau comprimata este facuta dintr-un amestec de drojdie si apa care are suficienta umiditate pentru a fi comprimata in blocuri. Drojdia proaspata sau umeda are o perioada de valabilitate mai scurta.
Drojdia nutritiva („nutritional yeast”) sau drojdia inactiva este o alta forma de Saccharomyces cerevisiae. Este esential sa retineti ca drojdia nutritiva nu este acelasi lucru cu drojdia de bere. Drojdia nutritiva se gaseste sub forma de fulgi de drojdie inactiva si este numita si „parmezanul vegetarienilor”.
Drojdia nutritiva este similara cu drojdia pe care oamenii o folosesc la copt, dar sufera un proces de incalzire si uscare care o face inactiva.
Drojdia este folosita in productia de paine, bere, vin si alte tipuri de alcool. Drojdia pentru aluat nu este in niciun caz un supliment sau o sursa de alimente, deoarece poate priva organismul de vitamine, continuand sa creasca in intestine. Drojdia de vin si bere, pe de alta parte, este utilizata ca supliment nutritiv, oferind vitamine din complexul B, precum si minerale.
Este o sursa de vitamina B1, vitamina B2, vitamina B6, vitamina B12, potasiu, calciu si fier. Poate conferi energie si poate fi utila in stari de oboseala. Drojdia nutritionala poate fi deosebit de utila pentru vegetarieni si vegani pentru ca are adaos de vitamina B-12. Poate sustine sanatatea sistemului imunitar si poate reduce inflamatiile.
Sustine sanatatea pielii, parului si unghiilor, fiind deseori folosita pentru unghii fragile si caderea parului. De asemenea, poate ajuta la reducerea acneei si la reducerea altor probleme comune ale pielii, in special in adolescenta.
Exista o serie de remedii naturiste, cum ar fi cura cu drojdie de bere. Se sugereaza ca poate avea rol antianemic, vitaminizant, remineralitant etc. Poate fi vorba de cura interna sau cura externa. Varianta externa se foloseste in amestec cu apa si miere de albine – cate o lingurita de amestec de 3 ori pe zi. Exista si o serie de suplimente de drojdie de bere sub forma de tablete. Ca solutii externe se foloseste drojdie dizolvata in apa, care se aplica pe zona afectata – cum ar fi masca pentru acnee cu drojdie de bere (se foloseste drojdie amestecata cu ulei de masline si miere si se lasa sa actioneze 30 minute, apoi se clateste cu apa).
De asemenea, dieta cu drojdie de bere este recomandata de unele persoane pentru slabire. Se considera ca actioneaza prin marirea volumului in stomac, oferind astfel senzatie de satietate. Poate reduce pofta alimentara, astfel. Pentru imunitate se recomanda uneori cura cu drojdie si miere – cantitati egale amestecate, din care se consuma cate o lingurita dimineata si seara.
Nu exista, insa, dovezi suficiente care sa arate ca astfel de diete si cure sunt eficiente.
Drojdia poate fi folosita extern ca tratament cosmetic, fiind considerata de unii un elixir pentru frumusete. Se foloseste in general pentru acnee, impreuna cu albus crud de out batut spuma, miere, ulei de masline si zeama de lamaie. Se poate folosi si pentru ten sensibi si uscat – doar drojdie de bere cu miere. Pentru rol antirid se folosesc adesea masti cu drojdie de bere si suc de catina.
Drojdia e utila si in mastile pentru par – ajuta parul sa creasca mai puternic si sanatos, in special datorita faptului ca e o importanta sursa de biotina. Se amesteca drojdie cu apa caldta si miere si se lasa sa actioneze pe par 30 min.
E simplu sa cumparam paine din comert, asa ca ne punem adesea intrebare: Painea de casa este mai sanatoasa si merita timp si efort suplimentar? Iata cateva motive pentru care painea de casa este o alegere mai buna:
Painea de casa este poate printre principalele „alimente de confort”. Mirosul de paine abia scoasa din cuptor ne duce cu gandul la caldura, copilarie. Painea de casa se prepara din ingrediente putine si simple, nu dureaza mult si retetele sunt versatile.
INGREDIENTE (pentru 2 paini mai mici sau o paine mare):
Intr-un bol, dizolvati drojdia proaspata in apa calda. Daca folositi drojdia uscata, nu e nevoie de inmuiere. Cea proaspata se lasa la inmuiat pana cand drojdia e ca o spuma cremoasa, aproximativ 5 minute. Se cerne faina intr-un bol mare, se adauga apoi drojdia. Se adauga treptat apa calda, amestecand intai cu o lingura de lemn continuu. Se adauga sarea (se considera ca sarea adaugata la inceput inactiveaza drojdia si nu va mai creste) – se recomanda, conform formulei de brutarie, 2% sare in functie de cantitatea de faina folosita. Se continua framantarea cu mana si daca e prea moale se mai adauga putina faina. Se framanta apoi pe masa unsa cu ulei sau in robotul de bucatarie pentru paine. La framantat nu se mai adauga faina. Se framanta cam 10 minute.
Pentru dospit se intinde si se „impatureste” aluatul – pentru a se intari reteaua de gluten care va oferi textura. Se lasa la dospit, acoperind cu folie de plastic, pana la o ora, la temperatura camerei. Dupa o ora, de obicei isi dubleaza volumul. Se framanta iar cu putin ulei pe maini, se „impatureste ” si se mai lasa la dospit 30 minute, tot acoperit cu folie.
Lasam cuptorul la incalzit la cea mai inalta treapta de temperatura 30 minute. Pentru a modela painea, se intinde cu mana umezita cu ulei aluatul pe masa si se trag colturile pentru a obtine forma dorita – alungita sau rotunda, impaturind painea. Se pune painea in tava cu hartie de copt si o mai lasam sa creasca aproximativ 10-15 minute. Se cresteaza cu un cutit bine ascutit. Nu se unge cu nimic. Se coace la temperatura mai mare initial pentru a creste. In prima etapa, puteti introduce un bol cu apa in cuptor pentru a se forma aburi (puteti seta aburi daca aveti cuptor cu aburi – 50% aburi) sau o cratita cu apa clocotita pe baza cuptorului – aburul impiedica formarea crustei in prima etapa, ca painea sa creasca.
Dupa 15-20 minute la temperatura mare se reduce temperatura si se mai coace 30 minute. Dupa reducerea temperaturii, daca aveti cuptor cu ventilatie puteti porni ventilatia pentru a se rumeni. Trebuie sa fie frumos rumenita in final. Se lasa 10-15 minute sa se raceasca in tava scoasa din cuptor, apoi se scoate pe un suport.
Suplimentar, puteti adauga dupa preferinta:
Referinte:
(1) https://www.medicalnewstoday.com/articles/323245
(2) https://www.healthline.com/health/brewers-yeast
(3) https://www.verywellhealth.com/brewers-yeast-benefits-431836
1 Comment
Bună ziua!
Aveti cumva o rețetă de pâine cu faina no-carb, ex faina mix de fibre, migdale etc, pentru diabetici?
Mulțumesc!