Droguri opiacee: morfina, codeina, heroina – solutii pentru dependenta de droguri
Consumul de droguri opiacee reprezinta una dintre cele mai grave probleme de sanatate publica la nivel mondial. Iata care sunt efectele acestor droguri asupra organismului si cum se trateaza dependenta de narcotice.
Cuprins:
- Ce sunt drogurile opiacee?
- Clasificarea drogurilor
- Efectele drogurilor asupra organismului
- Morfina
- Codeina
- Heroina
- Dependenta de droguri opiacee
- Tratament
Ce sunt drogurile opiacee?
Substantele opiacee sau narcotice sunt derivate din opium. Opiumul este o substanta narcotica obtinuta din capsulele necoapte ale unei specii de mac alb (Opiummohn) originar din Asia. Forma bruta a opiumului este obtinuta prin uscarea laptelui de mac, o substanta alba lipicioasa. Culoarea opiumului brut oscileaza intre maron si negru.
Opiaceele sau opioidele fac parte din categoria drogurilor care inhiba activitatea sistemului nervos central. Ele au capacitatea de a diminua functionarea normala a creierului, provocand reactii care merg de la dezinhibare pana la stare de voma, lesin, halucinatii.
Principalele droguri opiacee sunt: morfina, codeina, heroina. Morfina si codeina sunt substante medicamentoase utilizate in practica medicala curenta pentru ameliorarea durerilor. Opiaceele actioneaza prin legarea de receptorii opioizi din creier, maduva spinarii si tractul gastrointestinal. Ele calmeaza durerea prin doua cai: la nivelul creierului blocheaza mesajul de durere, iar la nivel maduvei spinarii deviaza transmiterea mesajului intre neuroni.
Clasificarea drogurilor
In functie de efectul lor asupra sistemului nervos central (SNC), drogurile se clasifica astfel:
- psiholeptice (sau inhibitoare ale SNC): opiu, morfina, heroina, codeina, tranchilizante, anxiolitice, barbiturice, inhalante, alcool;
- psihoanaleptice (sau stimulatoare ale SNC): cocaina, amfetamine, produse pe baza de cofeina, teina, nicotina;
- psihodisleptice ( care produc modificari psihice): hasis, marijuana, Ecstasy, LSD;
In functie de posibilele riscuri manifestate la nivel individual sau social, se face distinctia intre droguri usoare (hasis, halucinogene) si droguri tari (cocaina, heroina).
Cele mai cunoscute si mai utilizate droguri in Romania sunt: cocaina, LSD, Ecstasy, marihuana, hasisul si heroina.
Efectele drogurilor asupra organismului
Organismul persoanei care a consumat droguri opiacee are simptome sau reactii diverse in functie de drogul administrat:
- halucinatii
- somnolenta
- ochi foarte rosii, pupile marite sau contractate „ca acele de gamalie” (dupa caz)
- privire animalica
- dezinteresul pentru viata sexuala sau dimpotriva
- neglijarea tinutei
- grosolania in limbaj
- plafonare intelectuala, micsorarea capacitatii de gandire
- nesiguranta in mers
- atitudini cu ras fara motiv
- pofta de mancare, mai ales pentru dulciuri sau, dimpotriva, lipsa poftei de mancare
- indiferenta si detasarea fata de cei din jur sau comportament agresiv
- fantezie in crearea minciunilor cu scopul de a obtine bani
- acte antisociale: furt, talharii
- tendinta de a masca faptul ca s-a drogat (injectarea in locuri ascunse; arderea cu tigara a locului injectat)
- dispretul fata de viata si nepasarea fata de eventualitatea mortii
- refuzul internarii in spital
Complicatii
In general, pot aparea:
- tulburari respiratorii
- constipatie
- pierdere in greutate
Din punct de vedere psihic pot aparea: anxietate, schimbari bruste ale starii de spirit, paranoia, oboseala extrema, iritabilitate, depresie, insomnie severa, somn agitat.
Toxicomanii sfarsesc,de regula, prin sinucidere, supradoza, infarct miocardic, accident vascular cerebral, blocaj renal sau ciroza hepatica.
Spitalizare de urgenta
Intoxicatia acuta cu droguri reprezinta urgenta medicala, pentru ca ameninta prognosticul vital prin deprimare respiratorie si cardiovasculara. De aceea, prima masura consta in spitalizare.
Reabilitarea unui toxicoman presupune multa munca de consiliere, dar si rabdare, intelegere si dragoste din partea celor apropiati.
Morfina
Morfina, denumita dupa numele lui Morpheu, zeul visurilor in mitologia greaca, este principalul agent activ din opiu. Morfina este inclusa in categoria analgezice puternice, utilizate in tratamentul durerii severe.
Formele de prezentare pot fi tablete, picaturi, solutii injectabile sau perfuzabile, plasturi sau supozitoare.
Pentru ce este utilizata morfina?
Morfina este utilizata, de obicei, pentru tratarea durerilor severe, cum ar fi in unele cazuri de cancer, dar si inainte sau dupa anumite interventii chirurgicale.
Ea este indicata si in alte situatii, cand durerile nu pot fi controlate cu alte medicamente, cum ar fi in caz de traumatisme grave, infarct miocardic, chiar si in unele boli reumatice.
Morfina are o reputatie sumbra, doarece este folosita foarte des in stadiile terminale ale bolilor canceroase, insa ea nu este rezervata doar acestei indicatii. Nu stadiul bolii este cel care impune folosirea morfinei, ci intensitatea durerii.
Efecte secundare
In cazul durerilor si patologiei pentru care medicul prescrie morfina, recomandarea se face strict pentru a calma durerea, si nu pentru senzatia de euforie cautata de toxicomanii utilizatori de morfina.
Constipatia este un efect advers permanent si unul dintre cele mai frecvente efecte adverse ale terapiei cu opioide. Uscaciunea gurii sau xerostomia este un alt efect advers permanent.
La inceputul tratamentului cu morfina, apar efecte secundare ca somnolenta, ameteli, tremor, greata sau varsaturi. Acestea sunt tranzitorii, adica se reduc si dipar in 5-7 zile de la initierea terapiei.
Un risc sever ce trebuie luat in calcul la inceputul terapiei este deprimarea respiratorie, pana la stop cardio-respirator. Acesta este un efect secundar foarte rar. Daca administrarea dozelor initiale se face progresiv, riscul de detresa respiratorie este redus.
Codeina
Numita si metilmorfina, codeina are o concentratie de opiu mai mica decat morfina. De asemenea, are proprietati analgezice mai slabe decat morfina, dar este mai eficienta ca actiune antitusiva si antidiareica.
Se administreaza cel mai frecvent sub forma de tablete, pentru urmatoarele indicatii:
Efecte adverse
- somnolenta sau stare de sedare
- greata, varsaturi
- constipatie
- transpiratii abundente
- insomnii, agitatie, ganduri si comportamente neobisnuite
- deprimare respiratorie, la doze mari, mai ales in cazul copiilor
- dependenta
Retineti!
Tratamentul cu opioide (morfina, codeina s.a.) se administreaza doar cu prescriptie medicala, iar evolutia pe durata terapiei trebuie atent monitorizata de catre medicul curant. Este foarte important sa ii comunicati medicului efectele terapiei, pozitive sau negative, si orice alte informatii privind istoricul medical, alte medicamente pe care le luati, indiferent daca acestea au necesitat sau nu o reteta medicala.
Discutati cu medicul daca aveti: astm, apnee in somn, boli de inima, afectiuni ale ficatului sau rinichilor, tulburari ale glandei tiroide, epilepsie sau alte boli neurologice, boli psihice, alcoolism.
Administrarea opioidelor in timpul sarcinii este interzisa, acestea putand afecta dezvoltarea fatului. Este bine sa va informati medicul daca intentionati sa concepeti un copil sau daca alaptati.
Heroina
Heroina sau diacetilmorfina este o substanta semisintetica derivata din morfina. Heroina este opioidul cu cele mai rapide efecte psihice si fiziologice. Provoaca dependenta fizica si psihica inca de la primele doze.
Heroina se prizeaza, se inhaleaza (metoda numita „hailing” sau „blowing”) ori se injecteaza intramuscular, subcutanat (in tesutul adipos) sau intravenos, ultima varianta fiind constatata cel mai frecvent.
Dependenta de heroina
Un dependent de heroina consuma zilnic 0,5 – 3 g heroina de concentratie medie. Injectiile se impart de regula in trei, rareori in mai multe doze pe zi.
Administrarea injectabila a heroinei de sapte pana la zece ori poate determina, in imprejurari favorizante, dependenta, cu toate consecintele ulterioare. Capacitatea de a da dependenta a heroinei este extrem de mare, mai mare decat la orice alta substanta. Inhalarea si prizarea de heorina duc, de asemenea, la dependenta.
Efecte pe termen scurt
- ameteala
- respiratie incetinita
- gandire confuza
- greata/varsaturi
- lipsa reactiei la durere
- risc de avort spontan
Efecte pe termen lung
Heroina are, practic, acelasi spectru de actiune ca si morfina, in schimb are un efect analgezic de cinci pana la 10 ori mai puternic. In acelasi timp, heroina este si puternic euforizanta. La fel ca morfina, estompeaza activitatea intelectuala a consumatorului si influenteaza starea sa psihica in sensul eliminarii fricii si proastei dispozitii. Sub influenta heroinei, oamenii par a fi din cale afara de fericiti. Nevoile lor sunt complet satisfacute, heroina inhiba apetitul si faciliteaza deshidratarea, au sentimentul ca au tot ce au nevoie.
Adesea, consumatorii relateaza un episod de „flash” (engl. trasnet), un flux dinamic, de placere ce cuprinde intreg corpul imediat dupa injectarea in circulatia sanguina. Totalitatea efectelor resimtite de catre cei care consuma aceste droguri se mai numeste „kick” (energie, avânt, putere mobilizatoare). Termenii sugereaza functia puternica de amplificare a senzatiilor prin care aceste opiacee pot domina comportamentul persoanei dependente, mai ales daca sunt administrate injectabil.
Cantitatea zilnica necesara de opiacee depinde de tipul substantei si gradul de obisnuinta. Odata cu disparitia efectului opioid, absenta starii de fericire este perceputa amplificat in realitatea obiectiva. La o noua administrare, dispare depresia, la fel ca simptomele de sevraj fizic. Majoritatea consumatorilor prezinta sau dezvolta in timp, pe langa boala de dependenta, si o afectiune psihica.
Boli ce pot aparea in urma consumului de heroina
- abcese ale extremitatilor
- carii dentare si leziuni asociate
- reducerea masei musculare
- modificari trofice si leziuni la nivelul picioarelor
- scabie
- ulceratii si flebita (inflamatii ale venelor) la nivelul membrelor inferioare
- bronsite purulente
- pneumonii
- boli cu transmitere sexuala
- crize psihiatrice/comportament suicidar
- infectia HIV
- tuberculoza
- hepatite virale A/B/C
Riscuri in cazul femeilor
La femei, de regula, apare o amenoree secundara (absenta ciclului mentrual) care este reversibila dupa mai multe luni de abstinenta fortata. Libidoul si potenta sunt reduse semnificativ. Legat de amenoreea frecventa la femei, aceasta lasa adesea sa treaca, neobservata, o sarcina. Sarcina se observa doar intr-un stadiu avansat.
Nou-nascutii din mame dependente de heroina prezinta un sindrom de abstinenta neonatal care apare, de regula, la 12 – 48 de ore, ocazional la 96 de ore dupa nastere. Tabloul clinic al acestui sindrom include in primul rând insomnia, exagerarea reflexelor, tremorul (tremuratura involuntara), varsaturi, hiperactivitatea, tonus muscular crescut, dispnee, febra si diaree. Mai rar pot aparea: stranutul, transpiratiile si crizele convulsive. Sindromul pericliteaza in mod serios viata nou-nascutului.
Manifestarile de sevraj la dependenta de heroina
Tulburari vegetative usoare (transpiratii, senzatie de frig, frisoane) pana la colapsuri circulatorii grave.
Dureri la nivelul membrelor, abdomenului, oaselor si muschilor.
Tulburari de somn persistente, dureri colicative si crize convulsive.
Efectul dozei unice dispare mai repede ca la morfina. Durata efectului este de doua-trei ore, spre deosebire de morfina: cinci-sase ore. Corespunzator, fenomenul de sevraj se instaleaza mai devreme, adica de doua ori mai rapid ca in cazul morfinei.
Consumatorii care sunt deja dependenti sunt obligati sa-si reinjecteze heroina din ce in ce mai des, pentru a evita sevrajul. Frecventa injectiilor respectiv a cantitatii injectate per doza trebuie crescuta mai repede, decat in cazul celorlalte stupefiante comparabile ca efect. De acest fapt se leaga potentialul criminogen ridicat al heroinei. Deoarece pretul este ridicat si cantitatea consumata atinge ordine de marimi considerabile, dependentului nu-i ramâne alta posibilitate, decât sa-si asigure cantitatea necesara prin comiterea de asa-numite „infractiuni de procurare”. Infractionalitatea directa si indirecta legata de procurarea heroinei apare mai rapid si se manifesta mai intens decat in cazul dependentei de alte substante.
Intoxicatia cu heroina
Avand in vedere marja de siguranta ingusta a heroinei, adica a diferentei mici intre doza suportabila si cea toxica, se constata frecvent intoxicatia cu heroina, caracterizata prin pierderea cunostintei si depresia respiratorie, precum si prin colapsul circulator si frecventa cardiaca extrem de joasa. Depresia respiratorie este principala cauza de deces prin supradozare.
Dependenta de droguri opiacee
Dependenta de substante narcotice se poate manifesta in trei moduri: cresterea tolerantei, dependenta fizica, dependenta totala. Cele 3 forme sunt adeseori subintelese sub termenul comun de dependenta, dar acesta are o semnificatie foarte specifica. Desi dependenta totala ridica riscuri serioase de sanatate, celelalte 2 forme nu sunt obligatoriu „rele”.
Cresterea tolerantei
Pe masura ce organismul se obisnuieste cu medicamentul, acesta isi poate pierde din eficienta. Pentru a obtine acelasi grad de ameliorare a durerii, va trebui sa luati doze din ce in ce mai mari. Nu cresteti doza decat daca sunteti sub supraveghere medicala si medicul va recomanda sa faceti acest lucru.
Dependenta fizica
Pentru a va controla durerea, va bazati pe luarea medicamentelor la intervale regulate. Atunci cand folosirea medicamentului este intrerupta in mod brusc sau doza este substantial redusa, veti trece prin simptomele fizice ale sevrajului. Simptomele sevrajului pot fi evitate prin reducerea gradata a dozei de medicament. Daca luati in mod regulat medicamente narcotice, cereti sfatul medicului inainte de a incepe scaderea dozelor.
Dependenta totala
Dependenta totala cuprinde atat dependenta fizica, cat si pe cea psihologica. Acest tip de dependenta poate aparea in cazul unui medicament recomandat de medic, la nicotina, alcool sau droguri ilegale, cum ar fi marijuana si cocaina. In cazul dependentei psihologice, tanjiti dupa efectele psihologice ale medicamentului, ceea ce duce la pierderea controlului asupra folosirii acestuia. Luati medicamentul chiar daca acesta nu va ajuta si, de fapt, obisnuinta duce la aparitia unor efecte nocive – profesionale, sociale si psihologice.
Tratament
Tratamentul dependentei de droguri opiacee vizeaza in principal toxicomaniile. Terapia presupune renuntarea totala la consumul de droguri, dar acest lucru nu se intampla brusc, ci necesita un timp indelungat si mai multe etape. In general, se instituie o perioada de sevraj (reducerea controlata a dozei de narcotic si/sau tratament de substitutie cu metadona) si o cura de dezintoxicare.
Dupa aceste etape, care de obicei se deruleaza in centre specializate de terapie, exista si alte metode terapeutice capabile sa-i ajute pe cei cu probleme legate de consumul de droguri. Se pot face interventii scurte de psihoterapie individuala sau de grup, consiliere si dezvoltare personala, program ocupational, ergoterapie, terapie prin arta. Nu trebuie uitata nici activitatea fizica, ale carei beneficii pot fi extraordinare atat pe plan fizic, cat si psihic.
