Astmul si bronsita sunt afectiuni respiratorii care pot provoca iritarea cailor respiratorii, inflamatia si tusea. Uneori, oamenii confunda bronsita cu astmul.
1. Bronsita si astmul – boli similare?
2. Ce este bronsita?
3. Ce este astmul?
4. Simptome
5. Diagnostic
6. Cauze si factori de risc
7. Tratament
Astmul este o boala cronica ce e caracterizata prin episoade recurente de ingustare a cailor respiratorii. Bronsita poate fi o boala pe termen scurt sau acuta, de obicei dureaza cateva saptamani sau poate fi o boala cronica in curs de desfasurare. Bronsita implica iritarea membranelor mucoase care alcatuiesc caile respiratorii. Desi exista unele asemanari, astmul si bronsita sunt boli diferite cu strategii diferite de tratament.
In ciuda simptomelor similare, bronsita si astmul nu sunt boli similare. Ambele conduc la cai respiratorii inflamate care pot face dificila respiratia, insa diferentele cheie separa cele doua boli.
De exemplu, bronsita produce un mucus gros atunci cand apare tusea, cu febra, frisoane si dureri de corp. Astmul nu provoaca aceste simptome. Atat bronsita cronica, precum si astmul cronic trebuie tratate corect pentru a evita agravarea simptomelor.
Bronsita acuta este o infectie a captuselii cailor respiratorii care dureaza de obicei cateva saptamani. Acesta este, de obicei, cauzat de o infectie virala. Bronsita cronica este o boala mai grava care apare in primul rand la persoanele care fumeaza sau au fost expuse pe termen lung la poluantii atmosferici, provocand daune permanente cailor respiratorii. Bronsita uneori poate dura mai mult timp sau poate sa dispara in cateva saptamani. Trebuie luate masuri de precautie, cum ar fi evitarea fumatului, purtarea unei masti, ori de cate ori este necesar, spalarea mainilor in mod corespunzator, fara a intra in contact cu persoanele contagioase.
Majoritatea cazurilor de bronsita se dezvolta atunci cand o infectie irita si inflameaza bronhiile, determinandu-le sa produca mai mult mucus decat de obicei. Corpul incearca sa elimine acest mucus suplimentar prin tuse.
Bronsita poate fi descrisa ca fiind:
Astmul este o boala cronica ce duce la inflamatia si umflarea cailor respiratorii. Persoanele cu astm au episoade recurente de obstructie a cailor respiratorii. Astmul este o boala de lunga durata, poate fi tratata, dar nu poate fi vindecata permanent. Simptomele bolii de astm au ca rezultat scurtarea respiratiei, senzatia de apasare a toracelui, tusea cu mucus. Astmul este in primul rand o reactie alergica ce ar trebui luata in serios. Odata ce astmul se dezvolta in organism, pacientii vor suferi atacuri frecvente de astm, cunoscute sub numele de atacuri astmatice. Aceste episoade au ca rezultat contractia cailor respiratorii si respiratia va fi dificila.
Astmul este similar cu bronsita cronica si este frecvent intalnit la copii, desi uneori este dificil sa se faca distinctia intre bronsita cronica si astm la varsta adulta. O alta afectiune este aceea care se numeste astm bronsic, unde bronsita acuta si astmul apar impreuna. Tusea in astmul bronsic este uscata cu putina saliva si este limitata doar la trecerea cailor respiratorii.
Astm bronsic
Astmul bronsic este pur si simplu un alt nume pentru cel mai frecvent tip de astm. Simptomele includ tuse, respiratie suieratoare, senzatie de tuse la nivelul pieptului si dificultati de respiratie. Cel mai frecvent tip de astm este astmul bronsic, care afecteaza bronhiile din plamani. Formele suplimentare de astm bronsic includ astmul din copilarie si astmul la debutul varstei adulte.
Cu exceptia cazului in care se mentioneaza un anumit tip de astm, cele mai multe referinte la astm sunt legate de astmul bronsic.
Alte tipuri de astm sunt descrise mai jos.
Alergenii declanseaza acest tip de astm. Acestia pot include:
Astmul alergic este de obicei sezonier, deoarece apare adesea odata cu alergiile sezoniere.
Iritantii din aer care nu sunt legati de alergii declanseaza acest tip de astm. Acesti iritanti ar putea include:
Astmul ocupational este un tip de astm indus de factori de la locul de munca. Acestia includ:
Acesti iritanti pot exista intr-o gama larga de industrii, inclusiv agricultura, textile, prelucrarea si productia lemnului.
Afecteaza de obicei persoana in cateva minute de la inceperea exercitiilor si pana la 10-15 minute dupa activitatea fizica. Aceasta conditie a fost cunoscuta anterior drept astm bronsic indus de exercitiu.
In acest tip de astm, simptomele se inrautatesc noaptea. Factorii declansatori pot include anumite simptome ce apar in timpul noptii inclusiv arsuri la stomac, paraziti si acarieni, praf. Ciclul natural al somnului organismului poate declansa astmul nocturn.
Tusea, respiratia suieratoare, scurtarea respiratiei si etanseitate in plamani sunt simptome comune ale astmului si ale bronsitei. Simptomele de bronsita includ si:
• dureri de cap
• febra
• frisoare
• dureri de corp
• tuse productiva cu mucus alb, verde sau galbui, ce persista cateva saptamani
• dificultati de respiratie
• senzatie de nod in gat
Uneori, persoanele care prezinta simptome care includ tuse, respiratie suieratoare si dificultati de respiratie cred ca sufera de bronsita cand au de fapt astm bronsic.
Tusea se poate dezvolta la trei sau patru zile dupa celelalte simptome ale bolii. Bronsita poate incepe cu o tuse uscata, care in timp devine mai usoara si mai productiva, ceea ce inseamna ca veti putea sa simtiti mucus in gat atunci cand tusiti.
Da. O infectie virala sau bacteriana provoaca bronsita acuta, deci este, in mod tipic, contagioasa, desi bronsita cronica nu este. Cea mai buna modalitate de a evita o raceala sau gripa care duce la bronsita acuta este spalarea regulata a mainilor, evitarea contactului cu persoane racite sua cu gripa, acoperirea gurii cand tusiti, vaccinul antigripal anual.
Astmul cauzeaza inflamatia si ingustarea cailor respiratorii, persoana are senzatia ca nu poate respira.
Cele mai frecvente simptome de astm includ:
• tuse periodica mai ales noaptea
• dificultati de respiratie
• stranut, rinoree, congestie nazala
• afectarea somnului
• slabiciune
• rezistenta redusa la activitate fizica
• respiratie suieratoare
Astfel de simptome pot fi mai intense noaptea sau dimineata. De asemenea, se agraveaza la contactul cu anumite elemente declansatoare, cum ar fi fumul de tigara, exercitiile fizice sau polenul.
In bronsita acuta, tusea, senzatia de presiune in piept si respiratia suieratoare dureaza, de obicei, cateva zile pana la cateva saptamani, pana cand infectia se reduce. Simptomele bronsitei cronice continua pe termen lung. Simptomele astmului vin si trec. Unii oameni pot avea astm, care este declansat de anumite evenimente, cum ar fi exercitii fizice, alergii sau chiar locul de munca.
Setul de evenimente inflamatorii din sistemul respirator poate duce la simptomele severe ale unui atac de astm. In unele atacuri de astm, umflarea cailor respiratorii poate impiedica complet oxigenul sa ajunga la plamani, ceea ce ii impiedica sa intre in sange si sa ajunga la organe vitale. Acest tip de atac de astm poate fi fatal si necesita spitalizare urgenta.
La inceputul unui atac de astm, caile respiratorii permit aer suficient in plamani, dar nu permit ca dioxidul de carbon sa iasa din plamani la o rata suficient de rapida. Dioxidul de carbon este nociv daca organismul nu elimina gazul si un atac prelungit al astmului ar putea duce la acumularea de gaze in plamani.
Bronsita se diagnosticheaza prin:
• istoric medical si examen fizic
• ausculatie pulmonara
• analiza simptomelor
Se pot indica si spirometrii sau o radiografie toracica pentru a se asigura ca simptomele nu sunt legate de pneumonie, precum si analize de sange.
Astmul este diagnosticat mai greu deoarece necesita teste pentru a verifica obstructia cailor respiratorii si capacitatea de a expira in conditii de testare diferite. Se vor efectua spirometrie, radiografii, analize de sange si teste de respiratie. Testele vor fi repetate dupa utilizarea unui medicament inhalator pentru a deschide caile respiratorii. Se pot indica si teste de provocare cu metacolina si test de bronhoprovocare.
Cauzele si factorii de risc pentru astm includ:
• istoric familial si factori genetici
• istoric de infectii respiratorii in copilarie
• alergii
• expunerea la substante chimice prleungitp
• fumatul (inclusiv pasiv)
Bronsita poate fi acuta sau cronica. Bronsita acuta este cauzata de un virus sau de bacterii. Bronsita cronica este declansata de factori din mediul inconjurator, cum ar fi:
• fum de tigara
• substante chimice
• poluare
• praf
• afectarea imunitatii
Bronsita acuta dispare de obicei de la sine. Pentru ca cele mai multe cazuri de bronsita acuta sunt cauzate de o infectie virala, antibioticele nu sunt necesare sau eficiente. In cazuri rare, pot fi prescrise bronhodilatatoare – medicamente inhalatoare care deschid caile respiratorii daca respiratia suieratoare provoaca tusea. Tratamentul cu bronsita cronica include, de obicei, inclusiv vaccinarile pentru gripa si pneumonie, utilizarea steroizilor pentru a reduce inflamatia.
Cand bronsita este cauzata de un virus, asa cum este cazul majoritatii cazurilor de bronsita, antibioticele nu vor elimina infectia, deoarece antibioticele ajuta doar la combaterea infectiilor bacteriene. Medicul poate sa recomande testele de analiza a sputei pentru a exclude posibilitatea unei infectii bacteriene sau fungice. Daca se constata ca infectia bacteriana este cauza, antibioticele pot fi prescrise.
Daca se exclude o infectie bacteriana si se suspecteaza ca virusul este cauza, bronsita se va reduce, de obicei, singura, fara tratament. Tusea poate persista cateva saptamani dupa aceea.
Tratamentele pentru astm se incadreaza in trei categorii principale: exercitii de respiratie, tratamente de prim ajutor si medicamente pe termen lung de control al astmului.
Exercitiile de respiratie faciliteaza ajungerea aerului la plamani. Acest lucru poate ajuta la cresterea capacitatii pulmonare si reducerea simptomelor severe de astm. Tratamentele de prim ajutor sunt utilizate in cazul unui atac de artm si includ inhalatoare, nebulizatoare, bronhodilatatoare, antiinflamatoare etc. Medicamentele pe termen lung sunt administrate zilnic pentru a preveni simptomele. Unele tratamente de prim ajutor, cum ar fi inhalatoarele si nebulizatoarele, pot fi folosite zilnic. Cu toate acestea, medicul va trebui sa ajusteze dozele.
Tratamentul astmului se concentreaza pe doua strategii – reducerea frecventei si severitatii atacurilor prin limitarea expunerii la factori declansatori si prin utilizarea asa-numitelor medicamente pentru simptomele bruste. Se folosesc inhalatoare, umidificatoare si medicamente contra alergenilor.
Principala diferenta dintre aceste boli este caracteristica lor. Astmul este cea mai grava problema dintre ele deoarece este incurabila si pe tot parcursul vietii si totusi cauza exacta este necunoscuta. Chiar si pacientii cu bronsita sunt expusi riscului de a suferi de astm bronsic, deoarece sistemul lor imunitar scade.
Referinte:
(1) Bronchitis, link: https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/lungs-and-airways/bronchitis
(2) Bronchitis, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/bronchitis/symptoms-causes/syc-20355566
(3) Asthma, link: https://www.aaaai.org/conditions-and-treatments/asthma
(4) Asthma, link: https://www.nhlbi.nih.gov/health-topics/asthma
(5) Difference between asthma and bronchitis, link: http://www.differencebetween.net/science/health/disease-health/difference-between-asthma-and-bronchitis/
(6) Distinguishing among asthma, chronic bronchitis, and emphysema, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/3964740
(7) Is it bronchitis or asthma?, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/322119.php
(8) Is It Asthma or Bronchitis? Learn the Signs, link: https://www.healthline.com/health/asthma-vs-bronchitis