Adrenalina si rolul sau in organism

Adrenalina sau epinefrina este un hormon produs de glanda suprarenala, care este secretata ca raspuns la situatii stresante sau la pericole.

Cuprins:

1. Ce este adrenalina?
2. Secretia si eliberarea adrenalinei
3. Raspunsuri la eliberarea adrenalinei
4. Pericol real sau stres?
5. Adrenalina – prea multa sau prea putina?
6. Adrenalina ca tratament farmacologic
7. 10 lucruri interesante despre adrenalina

Ce este adrenalina?

Adrenalina este un hormon derivat din tirozina, care la randul ei este un aminoacid. Este cunoscuta si sub numele de epinefrina. Adrenalina este produsa de celulele cromafine din medulosuprareanala. Este eliberata ca raspuns la situatii stresante sau cand creierul percepe o amenintare. Glandele suprarenale sunt impartite in doua parti: glandele externe (cortexul suprarenalian) si glandele interne (medulo-suprarenale). Glandele interne produc adrenalina.

Denumirea conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii este epinefrina si provine din grecescul „epi” (aproape) si „nephron” (rinichi). Termenul „adrenalina” provine din latina – „ad” (laterala) si „renal” (rinichi).

Descoperirea adrenalinei a fost rezultatul unor experimente incorecte in prima faza. Fata de alte glande endocrine, suprarenalele au fost trecute cu vederea o lunga perioada de timp, fiind descoperite abia in secolul al XVI-lea, iar functia lor fiind identificata mult mai tarziu. Studiile si experimentele au dat gres de cele mai multe ori pentru ca rolul si functiile acestei substante erau testate prin ingestie, ori stim ca adrenalina nu este absorbita pe cale orala. In 1901 un experiment a aratat ca substanta activa din glandele suprarenale are capacitatea de a creste tensiunea arteriala, substanta fiind numita „adrenalina” de catre cel care a facut descoperirea, Jokichi Takamine.

Secretia si eliberarea adrenalinei

Initial este perceput un factor de stres care stimuleaza semnalele din creier. Cand este perceputa o situatie periculoasa sau stresanta, acea informatie este trimisa catre o regiune a creierului numita amigdala. Aceasta zona a creierului joaca un rol in procesarea emotiilor. Daca pericolul este perceput de amigdala, aceasta trimite un semnal catre o alta regiune a creierului, numita hipotalamus (centrul de comanda al creierului). Acesta comunica si cu restul corpului prin sistemul nervos simpatic si transmite un semnal prin nervii autonomi la medulo-suprarenala. Cand glandele suprarenale primesc semnalul, raspund prin eliberarea adrenalinei in sange.

Cand se elibereaza adrenalina, sunt activate reactii fiziologice specifice, care au rolul de a pregati organismul sa raspunda la acei factori de stres. Acest proces are loc relativ repede, in decurs de 2-3 minute de la declansarea evenimentului stresant. Cand se incheie situatia stresanta, impulsurile nervoase catre glandele suprarenale sunt reduse, ceea ce inseamna ca glandele suprarenale nu mai produc adrenalina. Cu toate acestea, efectele si simptomele inca se mai resimt in corp pana la o ora.

Raspunsuri la eliberarea adrenalinei

Raspunsurile la eliberarea adrenalinei includ:

• Ficatul este stimulat sa descompuna glicogenul in glucoza pentru a oferi energie rapida corpului. Moleculele mai mari de zahar, numite glicogen, sunt descompuse in glucoza, care ofera muschilor un impuls de energie.
• Musculatura neteda a plamanilor si a tractului respirator este relaxata pentru a creste capacitatea de respiratie.
• Sunt stimulati receptorii beta-adrenergici din miocard pentru a creste contractia cardiaca si ritmul cardiac.
• Celulele musculare pe de suprafata pielii se contracta pentru a stimula transpiratia.
• Musculatura neteda a pielii se contracta producand ridicarea firelor de par de pe suprafata pielii – efect de „piele de gaina”.
• Scade capacitatea organismului de a simti durerea, deoarece atentia este distribuita in alta parte. Practic, creierul este „pacalit”.
• Creste temporar forta fizica.
• Se imbunatateste pe termen scurt rapid capacitatea de gandire, memoria si vederea se imbunatateste – stare de alerta.

Efectele secundare pot include transpiratia ca reactie la stres, o schimbare a temperaturii ca urmare a redirectionarii sangelui. Efectele adrenalinei asupra organismului pot dura pana la o ora dupa reducerea nivelului hormonului. Desi adrenalina nu mai este secretata, efectele acesteia se regleaza treptat.

Pericol real sau stres?

Descarcarile masive de adrenalina nu apar intotdeauna cand o persoana se confrunta cu o amenintare reala. Pot aparea si in momente de stres, cum ar fi un examen sau un interviu de angajare. Alte situatii includ sporturi sau activitati extreme, ca bungee jumping, salt cu parasuta, vizionarea unui film de groaza sau de actiune, scufundari, sporturi extreme pe apa etc.

Adrenalina si reactia „Lupta sau Fugi!” (Fight or Flight)

Dupa ce este sintetizata, adrenalina este stocata in glanda suprarenala pana cand este nevoie de ea. Cand apar reactii de stres, hormonul este secretat in sange pentru a actiona in organe indepartate. Walter Cannon, un cunoscut fiziolog de la Harvard in perioada 1910-1940, a introdus notiunea de „lupta sau fugi” ca raspuns la situatii de stres.

Inca din cele mai vechi timpuri, stramosii nostri trebuiau sa actioneze rapid la amenintari intr-o perioada scurta de timp, pentru supravietuire. Notiunea de „lupta sau fugi” se refera astfel la instinctul primar de predator sau victima. Adrenalina creste circulatia sangelui la inima, oxigeneaza muschii, favorizeaza eliberarea de glucoza si imbunatateste respiratia tocmai pentru aceste nevoi.

Emotiile si adrenalina?

Adrenalina nu are nicio legatura directa cu modul in care ne simtim. Anumite situatii ca o tura intr-un roller-coaster dintr-un parc de distractii, de exemplu, pot duce la stari de emotii intense sau frica. Acestea sunt intr-adevar date de secretia de adrenalina, dar sentimentul in sine provine din creier. Adrenalina nu este trecuta din sange in creier datorita barierei hemato-encefalice. Intai apare emotia si apoi este secretata adrenalina. De asemenea, injectiile cu adrenalina cresc ritmul cardiac, dar nu induc stari de frica sau de excitatie.

De asemenea, adrenalina nu este eliberata doar in conditii de frica. Eliberarea are loc constant in organism, dar difera nivelul de adrenalina eliberat. Orice lucru resimtit intens poate activa eliberarea de adrenalina, inclusiv anumite filme, jocuri video, un meci de fotbal, o cearta etc. Cum resimtim aceste efecte? Inima bate mai repede, poate sa apara transpiratia mai intensa a mainilor, tremurul mainilor etc.

Eliberarea masiva de adrenalina noaptea

In timp ce raspunsul la un pericol real este foarte util atunci cand este vorba de a evita un accident de masina, de exemplu, poate fi o problema atunci cand este activat ca raspuns la stresul de zi cu zi. Anxietatea si ingrijorarea excesiva stimuleaza, de asemenea, organismul sa elibereze adrenalina si alti hormoni legati de stres, cum ar fi cortizolul (cunoscut sub numele de hormon de stres). Acest lucru este intalnit mai ales pe timp de noapte in somn.

Unele persoane nu pot reusi sa nu se concentreze pe o problema din timpul zilei si pe stresul si grijile cu privire la ziua de maine. Creierul percepe aceasta problema ca stres, ca pericol real, desi nu este asa. Apare astfel un exces de adrenalina care nu prezinta la acel moment utilitate, ci doar cauzeaza neliniste si iritabilitate, ducand la insomnii.

Epinefrina poate fi eliberata si ca raspuns la zgomote puternice, la lumini puternice, temperaturi mari. Inclusiv televizorul, telefonul sau computerul inainte de culcare pot favoriza cresterea adrenalinei ulterior, pe timp de noapte.

Cum poti reduce stresul?

Pentru a ajuta la controlul adrenalinei, este necesara activarea sistemului nervos parasimpatic. Pentru aceasta se recomanda exercitii de respiratie, meditatie, exercitii de yoga sau tai chi, care combina miscarile cu respiratia profunda. Exercitiile de respiratie sau de yoga pot ajuta la reducerea anxietatii si la controlul eliberarii adrenalinei. Controlul respiratiei in astfel de situatii poate echilibra alimentarea cu oxigen a corpului si poate reduce ametelile. De asemenea, poate induce calmul.

Alte recomandari sunt socializarea cu prietenii sau familia despre situatii stresante, scrierea intr-un jurnal a sentimentelor sau a gandurilor. La aceste tehnici se adauga adoptarea unui stil de viata sanatos, care sa includa alimentatie echilibrata si sanatoasa, sport in mod regulat, igiena somnului, limitarea consumului de cofeina si alcool, evitarea utilizarii telefoanelor, a televizorului, a computerului inainte de culcare.

Daca e vorba de stres cronic sau anxietate ce va impiedica sa va odihniti noaptea, discutati cu medicul sau psihologul despre medicamente anti-anxietate, cum ar fi inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS).

Adrenalina – prea multa sau prea putina?

Prea multa adrenalina

Supraproductia de adrenalina este foarte frecventa. In general, oamenii sunt expusi ocazional la unele situatii stresante, astfel incat sunt familiarizati cu simptomele tipice de eliberare a adrenalinei, ca batai rapide ale inimii, hipertensiune, transpiratii excesive sau palpitatii. Este un raspuns normal al corpului care ne ajuta sa facem fata situatiilor stresante. Dupa ce factorul care declanseaza stresul este inlaturat, simptomele se reduc. Unele persoane, insa, pot fi expuse la niveluri ridicate de adrenalina, cum ar fi in caz de apnee de somn obstructiva, ceea ce poate favoriza dezvoltarea hipertensiunii arteriale.

Tulburarea de stres post-traumatic poate afecta persoanele care au avut o experienta traumatizanta, cum ar fi violenta sau agresiunea sexuala. Persoanele care au aceasta problema pot experimenta o eliberare masiva de adrenalina atunci cand se gandesc la trauma din trecut. Poate provoca probleme de concentrare, senzatie de nervozitate, dificultati de somn, o stare de alerta constanta fata de un posibil pericol si stari de iritabilitate.

In foarte rare cazuri supraproductia este cauzata de o tumora a glandelor suprarenale, numita feocromocitom sau paragangliom. Simptomele pot include manifestari tipice ale supraproductiei de adrenalina, dar de cele mai multe ori vorbim de alte cauze.

Ce afecte are adrenalina in exces pe termen lung?

In timp, nivelurile ridicate de adrenalina din organism pot provoca probleme de sanatate. Acestea includ:

• boli de inima;
• hipertensiune arteriala;
• cresterea in greutate, crescand riscul de sindrom metabolic.

Pe termen scurt, o supraproductie de adrenalina nu ar trebui sa aiba niciun impact asupra sanatatii. Se recomanda un consult medical de specialitate daca persoana se confrunta des cu simptome de exces de adrenalina, deoarece acestea pot avea un impact pe termen lung.

Prea putina adrenalina

Productia redusa de adrenalina este rar intalnita. Deficitul de adrenalina nu apare intr-adevar ca o tulburare medicala, cu exceptia unor cazuri de deficit enzimatic genetic extrem de rar.

Dependenta de adrenalina

Persoanele care sunt mereu in cautare de „senzatii tari” sunt mai predispuse la dependenta. Adrenalina este o substanta eliberata cand o persoana simte o emotie puternica, si anume frica sau furie. Eliberarea masiva de adrenalina apare, de obicei, atunci cand corpul simte un pericol, adica momentul „lupta sau fugi”. Exista unele persoane care sunt mereu in cautare de senzatii tari, de aventura, de activitati extreme. Un astfel de comportament este asociat din punct de vedere psihologic cu ignorarea pe termen scurt a riscurilor fizice, sociale, legale sau financiare. De cele mai multe ori, dependenta de adrenalina este determinata ereditar, in aproximativ 50% dintre cazuri.

Exemple de sporturi extreme includ bungee jumping, alpinism si cursele auto – orice activitate care implica un nivel major de pericol. Alte persoane isi hranesc aceasta nevoie de adrenalina prin activitati non-sportive sau locuri de munca specifice, cum ar fi stingerea incendiilor, activitatea din politie sau armata.

Adrenalina ca tratament farmacologic

Hormonul acesta nu poate fi administrat pe cale orala, deoarece este metabolizat in ficat inainte de a ajunge in sange. Oamenii au dezvoltat analogul chimic al adrenalinei, care este disponibil pe cale orala sau care poate fi inhalat pentru astmatici. Adrenalina pentru preparate injectabile pentru resuscitare cardiaca a fost initial produsa din tone de glande suprarenale de vita sau de oaie, insa acum este sintetizata chimic.

Socul anafilactic si epinefrina

Epinefrina este un tratament de prima clasa pentru anafilaxie, care e o reactie alergica severa mediata de IgE, cauzata de un alergen. Anafilaxia sau socul anafilactic se caracterizeaza prin:

• dificultati respiratorii din cauza constrictiei cailor respiratorii;
• hipotensiune – scaderea tensiunii arteriale;
• angioedem – umflarea fetei, a limbii, a mainilor etc.;
• urticarie;
• greata si varsaturi.

Epinefrina poate modifica si reduce anafilaxia prin cresterea tensiunii arteriale, bronhodilatare (deschiderea cailor respiratorii), reducerea angioedemului.

Alte utilizari ale adrenalinei

Alte utilizari ale adrenalinei includ folosirea ca adaos in anestezicul local pentru a crestre durata anesteziei si pentru a reduce riscul de hemoragie. Epinefrina este uneori utilizata in resuscitarea cardio pulmonara, deoarece este un stimulator al receptorilor adrenergici. Stimuleaza atat receptorii alfa, cat si beta-adrenergici care intensifica fluxul sangvin miocardic si cerebral.

Dopajul sportiv reprezinta folosirea unor substante pentru a masca oboseala si pentru a favoriza performanta fizica. Epinefrina in acest scop nu este folosita direct, si se administreaza medicamente asociate, cum ar fi clenbuterolul. Poate avea efecte adverse grave pentru sportivii cu astm bronsic.

Riscurile utilizarii adrenalinei

Desi este o solutie salvatoare de vieti, exista si riscuri, mai ales cand vorbim de administrare intravenoasa sau in doze mari. Riscurile sunt mai mari pentru varstnici, pacientii cu istoric de boala cardiaca ischemica, arteriopatii sau hipertensiune arteriala, pacientii care urmeaza tratament cu antidepresive triciclice, betablocate sau inhibitori ai monoaminooxidazei. De asemenea, utilizarea prelungita sau repetata a adrenalinei poate cauza hipertrofie cardiaca.

10 lucruri interesante despre adrenalina

1. Adrenalina imbunatateste puterea de concentrare si memoria pe termen scurt.
2. Reduce modul in care este perceputa durerea – nu blocheaza senzorii de durere, dar redirectioneaza atentia in alta parte, fiind astfel distrasi de durere.
3. In conditii de exces de adrenalina o persoana poate avea o forta extrem de mare, care in mod normal nu ar fi posibila. Este numita si „forta isterica” sau puteri supraomenesti temporare.
4. Se sugereaza ca in timpul excesului de adrenalina vederea este mai buna prin contractia musculaturii irisului care le permite pupilelor sa se mareasca.
5. Dilata caile respiratorii pentru a favoriza respiratia, dar in acelasi timp face opusul cu vasele de sange – le contracta pentru a creste ritmul cardiac.
6. Efectele adrenalinei se resimt in corp chiar si dupa o ora de la reducerea factorului ce a cauzat productia.
7. Notiunea de „adrenaline junkie” sau „dependent de adrenalina” a fost prima data folosita in 1991 in filmul „Point Break”.
8. Din punct de vedere psihologic, dependenta de adrenalina este vazuta la fel ca oricare alta dependenta, cum ar fi cea de alcool, de droguri, de fumat, jocuri de noroc etc.
9. Acest hormon se pare ca poate fi sesizat de caini, si ca patrupedele pot astfel depista teama si anxietatea noastra.
10. Structura adenalinei este de cristale incolore.

Referinte:

(1) Adrenaline Rush: Everything You Should Know, link: https://www.healthline.com/health/adrenaline-rush#when-to-see-a-doctor
(2) What is adrenaline, link: https://www.webmd.com/migraines-headaches/qa/what-is-adrenaline
(3) What happens when you get an adrenaline rush, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/322490.php
(4) What is Epinephrine (Adrenaline)?, link: https://www.news-medical.net/health/What-is-Epinephrine-(Adrenaline).aspx

(5) Adrenaline, link: https://www.hormone.org/hormones-and-health/hormones/adrenaline

(6) Adrenaline, link: https://www.anaphylaxis.org.uk/wp-content/uploads/2018/02/Adrenaline-Factsheet-Jan-2018.pdf