Gripa la varstnici poate fi asociata cu riscuri majore, mai ales in cazul persoanelor cu boli cronice. Deseori, in astfel de cazuri, gripa duce la internarea pacientilor in spital si, uneori, complicatiile pot fi fatale. Aflati din urmatorul articol cum va puteti proteja corespunzator in timpul sezonului gripal.
1. Riscurile gripei la varstnici
3. Cat dureaza gripa la adulti?
4. Tratarea gripei la varstnici
5. Vaccinul antigripal, eficienta la varstnici
6. Sfaturi pentru protejarea de gripa
Gripa este o infectie virala sezoniera, care produce simptome usoare pana la cele mai severe. Unele persoane se recupereaza in aproximativ o saptamana, in timp ce altele pot fi expuse riscului unor complicatii grave, care ar putea sa le puna viata in pericol.
Gripa este o boala respiratorie infectioasa cauzata de virusul gripal, care ataca organismul in tractul respirator superior si inferior. Este extrem de contagioasa si, in general, afecteaza grupurile de persoane care petrec timp in colectivitati precum scoli, birouri si case de ingrijire medicala. Sindromul gripal apare de obicei in perioada noiembrie-martie.
Trebuie stiut ca gripa poate infecta atat oamenii si aproape orice alt mamifer de pe planeta, cat si pasarile. Acest lucru ii permite sa se raspandeasca in intreaga lume cu destul de multa usurinta.
Riscul de complicatii creste daca aveti varsta de peste 65 de ani. Persoanele varstnice tind sa aiba un sistem imunitar mai slab, care apare in mod natural pe masura ce imbatranim. Si cand sistemul imunitar nu este puternic, atunci devine mai greu pentru organismul fiecaruia sa lupte impotriva unui virus.
Atunci cand o infectie cu gripa se inrautateste, poate progresa pana la declansarea pneumonie si poate duce la spitalizare si, uneori, la moarte.
Persoanele cu risc crescut de complicatii legate de gripa sunt:
Gripa la varstnici se poate dezvolta in infectii secundare sau alte complicatii, precum:
Grupul de varstnici care prezinta urmatoarele complicatii au un risc mai mare de a contacta virusul gripei. Ei au, de asemenea, un risc mai mare de a dezvolta complicatii grave care pot duce la situatii care pun in pericol viata.
Debutul simptomelor de gripa la varstnici se poate intampla rapid, in timp ce unii oameni dezvolta simptome la una sau patru zile dupa expunerea la virus.
Daca va imbolnaviti, este important sa stiti cum sa diferentiati simptomele de gripa de simptomele racelii. Gripa si simptomele de raceala pot fi similare, dar simptomele racelii sunt de obicei mai usoare. In plus, simptomele de raceala vin treptat si sunt diferite fata de gripa. In caz de gripa, nu numai ca aparitia simptomelor este brusca, dar boala provoaca simptome care ar putea sa nu apara la raceala obisnuita.
Simptomele racelii comune includ:
Daca aveti gripa, simptome suplimentare pot include:
Daca aveti peste 65 de ani si dezvoltati oricare dintre aceste simptome de gripa, consultati imediat un medic pentru a reduce riscul de aparitie a unor complicatii. Daca vedeti un medic in primele 48 de ore de la primul dumneavoastra simptom, medicul va poate prescrie un medicament antiviral. Cand este luat mai devreme, acest medicament poate reduce durata si severitatea bolii.
Exista anumite simptome pe care veti dori sa le cunoasteti, ceea ce poate indica probleme sau complicatii mai grave.
Adresati-va medicului dumneavoastra daca aveti oricare dintre urmatoarele:
Semne care pot indica pneumonie bacteriana:
Unele complicatii legate de gripa sunt atat de severe si pot include o infectie a sinusurilor sau a urechii. Mai multe complicatii grave pot include bronsita si pneumonia, boli care afecteaza grav plamanii.
Bronsita este o inflamatie a plamanilor care este cauzata de o problema respiratorie ca gripa. Principalul sau simptom este tusea cauzata de iritarea pulmonara si mucus. Ca si gripa, o anumita forma de bronsita poate evolua in organism in doua pana la trei saptamani, dar exista cateva forme (bronsita cronica) care continua sa revina, chiar si dupa ce gripa a trecut.
Bronsita apare atunci cand inflamatia se dezvolta in captuseala tuburilor bronhiale. Acestea sunt tuburile care transporta aer in plamani.
Bronsita poate duce la pneumonie, o infectie care provoaca inflamatie in sacul de aer in unul sau ambii plamani. Pneumonia poate provoca dureri in piept, dificultati de respiratie si tuse severa.
Pneumonia este o boala respiratorie care se manifesta prin: dureri toracice, tuse, tremuraturi si transpiratii si temperaturi ale corpului mai mici decat cele normale, care pot progresa dupa ce au avut gripa. Este cel de-al patrulea factor care poate fi fatal printre persoanele in varsta, care poate fi capabiel sa previna boala post-gripa cu un vaccin pentru pneumonie. Persoanele varstnice au un risc mai mare de a dezvolta pneumonie.
La adultii in varsta, pneumonia poate provoca, de asemenea, o temperatura corporala mai scazuta decat cea normala, confuzie si greata si varsaturi.
Pneumonia este o complicatie grava. Daca este lasata netratata, bacteriile pot intra in sange si pot provoca insuficienta organica. Aceasta infectie pulmonara poate duce la acumularea de lichide in plamani sau la un abces pulmonar.
Alte complicatii care pot aparea cu gripa includ inflamatia inimii, a creierului si a muschilor. De asemenea, poate duce la esec multi-organ. Daca aveti astm sau alte boli de inima, virusul gripal poate agrava aceste afectiuni cronice.
Nu ignora simptomele severe care se dezvolta in timpul luptei impotriva gripei. Adresati-va imediat unui medic daca aveti dificultati de respiratie, dureri in piept, ameteli, varsaturi sau confuzie mentala.
Gripa poate face organismul susceptibil la infectii de la diverse bacterii din diferite parti ale corpului, inclusiv sinusurile si urechile. Daca aveti gripa si incepeti sa suferiti dureri de urechi care dureaza mai mult de o zi sau doua sau probleme sinusale (mai mult decat doar stranut) care dureaza mai mult de doua sau trei zile, ar trebui sa va adresati unui medic in cel mai scurt timp posibil.
Deshidratarea este o problema grava in randul persoanelor in varsta, mai ales atunci cand sunt bolnavi. Persoanele in varsta au mai putina apa (cu 10-15% mai putin) in organism decat atunci cand erau mai tineri, permitand deshidratarea sa apara destul de repede, motiv pentru care este atat de important sa beti in mod constant lichide in timp ce sunteti bolnavi. Multe simptome ale gripei, cum ar fi transpiratia, secretiile nazale si varsaturile, cauzeaza pierderea apei din corpul dumneavoastra si va poate determina sa deveniti rapid deshidratati. Deshidratarea poate duce la probleme de rinichi, convulsii si alte probleme medicale potential letal.
Insuficienta cardiaca si diferitele problemele legate de inima, cum ar fi atacurile de inima, s-au dovedit a se intampla mai frecvent dupa ce a aparut gripa. La fel ca infectiile sinusurilor si urechilor, problemele inimii pot rezulta din faptul ca organismul dumneavoastra devine mai vulnerabil la bacterii si alte substante daunatoare care va afecteaza inima. Exista, de asemenea, medicamente care va pot ajuta sa scapati de gripa insa ele prezinta riscuri de a poate provoca cheaguri de sange, ceea ce poate duce la probleme cardiace suplimentare.
Simptomele de gripa incep de obicei in decurs de una pana la patru zile dupa infectie. Spre deosebire de o raceala obisnuita, efectele unei infectii cu virus gripal pot aparea foarte brusc.
Primele semne ale gripei sunt adesea febra sau frisoane, insotite de dureri de cap, dureri in gat, tuse uscata, nas infundat, dureri musculare si oboseala.
Pe masura ce boala progreseaza, o persoana poate avea diferite senzatii de disconfort in corp, o tuse severa care produce mucoasa si congestie nazala. De asemenea, pot aparea greata si varsaturi in unele cazuri.
Gripa poate sa dureze in mod obisnuit intre una si doua saptamani, cu simptome severe in doua pana la trei zile. Cu toate acestea, slabiciunea, oboseala, tusea uscata si capacitatea redusa de a face miscare pot persista timp de 3 pana la 7 zile.
Simptomele raspund la medicamentele fara prescriptie medicala si medicamentele impotriva gripei. Puteti lua ibuprofenul conform indicatiilor pentru durere si febra.
Este important sa va odihniti pentru a va intari sistemul imunitar si pentru a lupta impotriva virusului. Daca aveti grija de dumnevoastra acasa, ar trebui sa te simti mai bine intr-o saptamana sau doua saptamani.
Daca aveti complicatii, medicul dumneavoastra poate sa prescrie un antibiotic. Aceasta va trata o infectie secundara, cum ar fi o infectie a urechii, infectie sinusala, bronsita sau pneumonie.
Obtinerea vaccinarii in fiecare an este importanta pentru a scadea probabilitatea de aparitie a gripei. Este nevoie de aproximativ doua saptamani pentru a dezvolta imunitatea la gripa, iar expertii recomanda sa se vaccineze inainte ca sezonul de gripa sa fie in plina desfasurare pentru a asigura o protectie adecvata. Chiar si administrarea unui vaccin antigripal inca din luna ianuarie poate ajuta la protejarea impotriva gripei, mai ales daca sezonul escaladeaza in februarie sau martie.
Retineti ca virusurile de gripa sezoniera se modifica in fiecare an, astfel incat este indicat ca persoanele in varsta sa faca o noua vaccinare impotriva gripei in fiecare toamna.
De asemenea, exista doua vaccinuri pentru prevenirea pneumoniei. Daca aveti o sanatate buna va este recomandat sa faceti ambele vaccinuri pentru evitarea anumitor complicatii.
Persoanele cu varsta de peste 65 de ani care se vaccineaza in fiecare an scad sansele de a fi spitalizate pentru pneumonie si gripa cu aproximativ 70%, iar riscul de a muri cu 85% mai mic.
In plus fata de o vaccinare anuala, exista si alte modalitati de a va proteja impotriva gripei:
In afara de copii mici, grupa de varsta cel mai frecvent afectata in cadrul epidemiilor gripale este cea a varstnicilor. Imunitatea destul de precara a acestor persoane, precum si existenta unor patologii asociate, frecvent circulatorii, respiratorii, reumatice sau digestive, precum si statutul nutritional de multe ori precar (nu mai mananca bine din lipsa de putere pentru a gati, de bani sau dentitie deficitara) pot agrava evolutia simptomatologiei gripale. Dintre toate grupele de varsta, batranii sunt cei mai susceptibili la complicatiile intra sau post-virale.
De aceea, pentru varstnici este esentiala administrarea de suplimente de stimularea imunitatii de-a lungul intregului sezon rece.
Preparatele indicate in mod deosebit pot fi cele pe baza echinaceea.
1-2 ml in putina apa, de 3 ori pe zi, 4 zile de tratament, cu 4 zile pauza, timp de 3-4 luni de zile sau Imunorezistan, tot de 3 oripe zi, 4 zile tratament, cu 3 zile pauza, 2-3 luni, la persoane foarte predispuse la viroze respiratorii.
La acest tratament se pot asocia macerate glicerinice, precum Extract din mladite de Maces- Rosa canina MG=D1, 1-2 ml in apa, dimineata, zilnic, asociat cel mai frecvent cu Extract din muguri de Coacaz negru- Ribes nigrum MG=D1, 1,5ml in apa, la pranz si Extract din muguri de Mesteacan pufos – Betula pubescens MG=D1, 1,5 ml in apa, seara, timp de 2-3 luni de zile.
De asemenea, vitaminele, precum vitamina C, in doza de 2-4 grame pe zi poate fi un foarte bun tratament preventiv al inflamatiilor si este importanta pentru mentinerea vigilentei anti-infectioase a organismului si vitamina A in doza de 10.000 panala 25.000 UI pe zi, din uleiul de peste contribuie la mentinerea integritatii mucoaselor si functiei imunitare de suprafata.
Exista preparate tip multiminerale si multivitamine, care administrate in doza de intretinere, de 1-2 tablete zilnic, 3-4 luni, in lunile cele mai reci, pot intari lupta organismului cu virusurile.
Schemele de intarire imunitara sunt mult mai numeroase.
De asemenea, varstnicii au nevoie de multe ori de enzime digestive, pentru ca productia proprie a corpului scade odata cu varsta, precum si preparate pentru imbunatatirea circulatiei periferice in special cerebrale, precum Gingkophyt, o data sau de doua ori pe zi, ori macerate precum Extractul din mladite de Sequoia- Sequoia gigantea MG=D1 sau Extractul din mladite de Mur- Rubus fructicosus MG=D1, cu efect anti-senescent, anti-imbatranire.
Cel mai important pentru persoanele varstnice este mentinerea afectiunii cronice in echilibru (diabet sau hipertensiune arteriala sau o afectiune inflamatorie, precum artrita) si sa reduca necesitatea medicamentelor chimice precum anti-algicele sau altele.
Referinte: