Intoxicatia cu ciuperci apare atunci cand o persoana consuma ciuperci care contin toxine. Aflati mai multe despre acest tip de intoxicatie din materialul urmator.
Oamenii se otravesc in fiecare an cu ciuperci pe care le culeg din curtea casei lor sau din diverse zone, cum ar fi padurile. Intoxicatia cu ciuperci otravitoare apare destul de des pentru ca oamenii nu pot distinge intre cele care pot fi consumate si cele care nu sunt pentru consum. Ciupercile otravitoare pot provoca probleme grave de sanatate. Unele sunt de fapt mortale.
Orice substanta inghitita, inhalata, injectata sau absorbita de corp, ce interfereaza cu functionarea normala a organismului este, conform definitiei, o substanta toxica. Unele substante otravitoare sunt bine cunoscute: pesticidele, veninurile animale si chimicalele gospodaresti ce au intiparite pe ele avertizari de pericol. Exista insa si o multime de substante toxice mai putin cunoscute.
De fapt, aproape toate substantele nealimentare sunt toxice daca sunt luate in cantitati suficient de mari.
Aspirina este un exemplu excelent de substanta nealimentara la care nu v-ati gandi ca este toxica. Acest medicament folositor se gaseste in majoritatea caselor si este sigur daca este folosit corespunzator. Totusi, in fiecare an, exista mai multi copii ce mor din cauza supradozei de aspirina decat in urma unei supradoze de alte substante toxice mai cunoscute, de tipul substantelor de curatat folosit in gospodarie sau al antigelului.
Uneori, o otravire este evidenta. De multe ori, insa, este greu de spus daca cineva s-a otravit sau nu. Daca suspectati o otravire, cautati aceste semnale de alarma:
Multe stari mimeaza semnele si simptomele otravirilor. Este vorba despre convulsii, intoxicatii, accidente vasculare cerebrale si reactii insulinice. Daca nu gasiti niciun semn care sa indice o otravire, nu tratati victima, ci solicitati ajutor medical de urgenta.
Intoxicatia cu ciuperci necomestibile apare cel mai frecvent in mod accidental.
Din cele peste 100 specii de ciuperci otravitoare, 15-20 de specii sunt letale la ingestie. 95% dintre cazurile de intoxicatie se produc din cauza greselilor de identificare a specie.
Gravitatea intoxicatiei depinde de specia de ciuperci, de cantitatea consumata si chiar de varsta, copiii, varstnicii si bolnavii cronic fiind mult mai sensibili.
Procesul de gatire, fierbere, congelare nu altereaza cantitatea de toxina continuta de ciuperca otravitoare.
Exista 3 categorii de simptome care pot aparea in cazul intoxicatiei, si anume:
Simptomele initiale apar in primele 6 ore de la ingestie si constau in tulburari digestive, alergice si neurologice:
Intre 6-24 de ore de la ingestie apar hepatotoxicitatea, nefrotoxicitatea, tulburari hematologice:
Simptomele intarziate apar la mai mult de 24 de ore de la ingestie si tin de sindromul nefrotoxic.
In situatia in care medicul trebuie sa examineze un astfel de pacient cu intoxicatie, trebuie sa insiste asupra:
Intoxicatia cu ciuperci reprezinta o urgenta medicala si rapiditatea in stabilirea diagnosticului si instituirea tratamentului pot salva viata pacientului. Cu cat simptomele apar mai rapid, cu atat intoxicatia este mai grava.
Ciupercile Amanita rubescens, Clitocybe nebularis, Lepista nuda, Armillaria mellea etc. contin sucuri specifice trehaloza, manitol care produc un sindrom digestiv. Acumularea de trehaloza conduce la o fermentare responsabila de diaree, iar manitolul induce o presiune osmotica ridicata in intestin.
Tricholoma pardinum, Omphalotus olearius, Entoloma lividum, Boletus satanas, Macrolepiota – unele provoaca un sindrom gastrointestinal acut si dureros, de latenta foarte lunga si un tablou clinic care necesita spitalizare.
Apare destul de rapid (de la cateva minute pana la cateva ore), cu dureri acute, greata, voma, diaree. Toxinele continute de acestea sunt compusi chimici instabili si produc iritatii ale mucoasei aparatului digestiv. Efectul produs de ele este asemanator cu cel provocat de unele purgative puternice. Perioada de incubatie poate fi scurta (30 minute la o ora) sau lunga (3-8 ore). Simptome: greturi, varsaturi, dureri abdominale, diaree, asociate uneori cu stari de depresie psihica si tulburari ale functiilor cardiace. Se produc uneori insemnate pierderi de apa si electroliti.
Ciupercile Psilocybe, Panaeolus, Gymnopilus, Copelandia, Conocybe, Psathyrella si Pluteu contin psilocibina si psilocina. Acestea sunt serotonine agoniste si cand sunt ingerate au efecte halucinogene similare cu LSD-ul.
Sindromul muscarinic dat de muscarina din ciupercile Inocybes si Clitocybes are incubatia scurta de 1-3 ore. Apare brusc sindromul gastrointestinal, dar mai putin intens ca in sindroamele anterioare. Apar hipersudoratie foarte mare, cu sialoree, si deshidratare rapida. Bradicardia este constanta. Mioza, de asemenea. Se constata ca tulburari gastrointestinale, care duc la evacuarea rapida a unei parti din ciupercile ingerate, sunt urmate de tulburari nervoase, delir si halucinatii. Ciupercile care determina acest sindrom sunt: Amanita muscaria, A. pantherma, Inocybe patouillardii (e considerat a fi cel mai toxic), Clitocybe dealbata, C.candicans, C.cerusata, C.phyllophyla, Mycena pura, M.rosea. Rar mortal, uneori grav, sindromul induce o vasodilatatie si bradicardie insotit de hipotensiune, cresterea peristaltismului intestinal, diaree. Consumarea ciupercilor in cantitati sporite poate provoca moartea. Antidotul acestei otraviri: atropina sau fiziostigmina.
Sindromul atropinic este cauzat de Amanita muscaria si Amanita pantherina. Acestea sunt ciuperci care sintetizeaza acid ibotenic si muscimol care sunt halucinogene. Aceste ciuperci mai contin o cantitate importanta de substante anticolinergice si in cantitate mai mica, muscarina. Acidul ibotenic este similar ca structura cu acidul glutamic si se comporta ca un agonist pe receptorii acidului glutamic din SNC. Muscimolul este structural asemanator cu GABA, comportandu-se ca un agonist pe receptorii GABA. A.pantherina este cea mai periculoasa, producand moartea organismului viu (din cauza acidului ibotenic, muscimolului, care induc vasoconstrictia si tahicardia, insotite de hipertensiune). Sindromul panterinian (atropinic) este dat de o micetoatropina din ciupercile Amanita muscaria si A. panterina. Dupa 1-3 ore apar semnele intoxicatiei: sindrom gastrointestinal, delir cu aspect ebrios si euforic, agitatie psihomotorie, confuzie. Gura este uscata, apar midriaza, acomodarea la lumina dispare, tahicardie.
Sindromul hemolitic este dat de acidul helvelic din ciuperca Gyromitra aesculenta. Dupa 4-8 ore apar fenomene de gastroenterita si dupa 24 de ore, un sindrom hemolitic. Dupa 48 de ore apare un icter mixt: prin hemoliza si citotoxicitate hepatica.
Acestea reprezinta un pericol mai mare decat cele cu latenta scurta deoarece toxinele produc daune mari pana la aparitia propriu zisa a simptomelor.
Sindromul giromitrian e produs de Gyromitra esculenta, ce contine o toxina hemolitica. Perioada de incubatie e de la 5 la 48 de ore, iar simptomele debuteaza cu o faza gastrointestinala, insotita de astenie, cefalee, ameteli, dureri abdominale, hepatice, greata, astenie, febra care dureaza de la 1 la 2 zile. In cazuri grave de otravire au loc modificari ale tensiunii arteriale, convulsii, halucinatii. Sunt cazuri mortale.
Sindromul faloidian apare intre 6-12 ore dupa consumarea speciilor Amanita phalloides, A. virosa, A. verna, Lepiota helveola, L.josserandii, L.brunneolilacina, L.pseudohelveola, L.subincarnata, L.helveloides, L. brunneoincarnata, Hypholoma fasciculare, H.sublateritium, Galerina marginata, G.autumnalis, ce contin otrava cu actiune plasmotoxica accentuata. Amanita phalloides este responsabila de 90% din intoxicatii mortale prin ingestie. Primele simptome apar dupa 8-72 de ore dupa consumarea ciupercilor. Dupa ingestie incep manifestarile clinice cu epigastralgii, frisoane, voma si diaree. Se constata si tulburari nervoase, care alterneaza cu perioade de acalmie. Apoi apar sincope, racirea extremitatilor corpului, slabirea pulsului. Moartea survine dupa 24 ore sau 5-6 zile, in functie de cantitatea de ciuperci consumate si de rezistenta individului.
Sindromul orelanian este provocat de Cortinarius orellanus, C.rubellus. Ciupercile contin cortinarin, orelanin, grjimalin. Primele simptome apar peste 3-17 zile cu cefalee, uscarea cavitatii bucale, sete, greata, voma, diaree. De asemenea, apar si mialgii, crampe musculare, sincope si convulsii. Dupa setea intensa si poliurie, pacientul poate intra in insuficienta renala, fiind necesara dializa in 50% din cazuri. Moartea poate surveni in 15% din cazuri.
In cazul sindromului helvetian (Helvella, Morchella consumate crude) se produc intoxicatii ale cailor respiratorii. Acestea sunt cauzate de inhalarea brusca a sporilor de la unele Gasteromycete etc.
Exista probabilitatea ca sporii ciupercilor otravitoare sa fie antrenati de curentii de aer si sa ajunga pe ciupercile comestibile, neotravitoare, care devin otravitoare.
Unii oameni au suferit intoxicatie cu ciuperci galbiori, tipuri de ciuperci care rareori s-au dovedit daunatoare.
Intoxicatia cu ciuperci este dificil de diagnosticat. Medicul va face o examinare in cadrul careia va intreba care sunt simptomele si ce a mancat recent pacientul. Diagnosticul se bazeaza pe informatiile pe care le furnizeaza acesta.
Diagnosticul diferential se va face cu:
In cazul in care persoana elimina prin voma ce a mancat, cel mai probabil riscul de complicatii a disparut. Daca acest lucru nu s-a intamplat, medicul ii poate da persoanei carbune activ pentru a-i provoca varsaturi. In plus, va verifica temperatura, ritmul cardiac si tensiunea arteriala a persoanei. Acesta va fi atent supravegheat pentru a fi evitate simptomele si complicatiile severe. Persoana va fi trimisa acasa daca nu prezinta simptome de intoxicatie grava si daca ciuperca se dovedeste a fi inofensiva. Cu toate acestea, persoana va trebui sa fie tinuta sub observatie de catre apropiati in urmatoarele 24 de ore.
Ca masuri de prim ajutor, se recomanda:
Recomandarile pentru populatie sunt:
Referinte:
1 Comment
Este un articol bun. Chiar foarte bun si util.
Multumim de grija!
Cu o mica mentiune:
Ciupercile comestibile nu se corcesc cu spori de ciuperci otrăvitoare! Aceasta e o “legenda urbana”
Si nu se testeaza cu patrunjel, ori lingurita de argunt, ceapa etc.