Cele mai frecvente boli ale persoanelor de varsta a treia
Odata cu varsta a treia, persoanele se pot confrunta cu diverse boli depresive, cardiovasculare, de nutritie si numai. De aceea, este recomandat sa cunoasteti toate demersurile si metodele eficiente care va vor ajuta a imbunatati calitatea vietii dumnevoastra.
Cuprins:
1. Cand incepe varsta a treia?
2. Boli cerebrovasculare la varstnici
4. Afectiuni respiratorii cronice
5. Reumatismul si alte boli ale aparatului locomotor
8. Vitamine pentru varsta a treia
Cand incepe varsta a treia?
Organizatia Mondiala a Sanatatii afirma ca varsta a treia debuteaza dupa 60 de ani. Insa potrivit unui sondaj al Centrului de Cercetare Pew Social & Demographic Trends, varsta a treia incepe de la 68 de ani.
Autorii studiului afirma insa ca imbatranirea depinde si de starea de spirit. Cu alte cuvinte, o persoana este atat de batrana pe cat simte. Astfel, 60% dintre adultii in varsta de 65 ani si peste au declarat ca se simt mai tineri decat varsta lor reala, 32% au spus ca simt varsta exacta si 3% au spus ca se simt mai in varsta decat varsta lor.
Perceptiile privind declansarea varstei a treia au variat considerabil in functie de varsta respondentului. Persoanele cu varsta sub 30 de ani considera varsta de 60 de ani ca varsta inaintata, in timp ce respondentii de varsta mijlocie au spus ca varsta inaintata incepe la 70 de ani. Pe de alta parte, persoanele cu varsta de 65 sau mai mari plaseaza pragul de batranete mai aproape de 74 ani.
Sexul a facut o diferenta si in ceea ce priveste constatarile. In medie, femeile au spus ca o persoana devine batrana la varsta de 70 de ani, in timp ce barbatii spun ca numarul magic este mai aproape de varsta de 66 de ani.
Boli cerebrovasculare la varstnici
Bolile cerebrovasculare reprezinta principele cauze ale mortalitatii in Romania, iar populatia varstnica este cea mai afectata. Bolile cerebrovasculare cuprind preponderent accidentele vasculare cerebrale, bolile coronariene si insuficienta cardiaca. Procesul de imbatranire este asociat cu modificari anatomice si fiziologice ale sistemul cardiovascular.
In consecinta, manifestarile bolilor de inima din populatia geriatrica (ramura a medicinii care se ocupa cu studiile si tratarea bolilor batranesti) difera de cele observate la pacientii mai tineri. Hipertensiunea arteriala, dislipidemia, obezitatea, diabetul sunt principalii factori de risc care duc la o incidenta crescuta a acestor boli in randul varstnicilor.
Tipuri de boli cardiovasculare
Aritmie. O tulburarare anormala a ritmului inimii.
Ateroscleroza. Ateroscleroza este o intarire a arterelor.
Cardiomiopatie. Aceasta conditie determina ca muschii inimii sa se intareasca.
Defecte cardiace congenitale. Defectele cardiace congenitale sunt nereguli ale inimii prezente la nastere.
Boala arteriala coronariana este cauzata de acumularea placii in arterele inimii. Este uneori numita boala cardiaca ischemica.
Infectii cardiace. Infectiile cu inima pot fi cauzate de bacterii, virusuri sau paraziti.
Termenii de „boala cardiovasculara” pot fi folositi pentru a va referi la conditiile cardiace care afecteaza in mod specific vasele de sange.
Factorii de risc
Exista multi factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Unele sunt controlabile, altele nu.
Factorii de risc includ:
- hipertensiune arteriala crescuta
- colesterolul ridicat si nivelurile scazute ale lipoproteinelor cu densitate mare
- fumat
- obezitate
- inactivitate fizica
Fumatul, de exemplu, este un factor de risc controlabil. Oamenii care fumeaza au un risc dublu de aparitie a bolilor de inima, potrivit Institutului National de Diabet si Boli Digestive si Rinichi.
Persoanele de varsta a treia cu diabet zaharat pot prezenta, de asemenea, un risc mai mare pentru afectiunile cardiace, deoarece nivelurile ridicate ale glicemiei cresc riscul de:
- infarct
- accident vascular cerebral
Daca aveti diabet zaharat, este esential sa va controlati glucoza pentru a va limita riscul de aparitie a bolilor de inima. American Heart Association (AHA) raporteaza ca persoanele care au atat hipertensiune arteriala, cat si diabet zaharat isi dubleaza riscul pentru declansarea de boli cardiovasculare.
Factori de risc necontrolabili
Alti factori de risc pentru bolile de inima includ:
- istoric de familie (genele si personalitatea)
- etnie
- sex
- varsta
Depresia la varstnici
Depresia la persoanele de varsta a treia este asociata cu un risc crescut de boli cardiovasculare si un risc crescut de deces din cauza acestor boli. In acelasi timp, depresia reduce capacitatea unei persoane in varsta de a se reabilita. Studiile efectuate de pacientii care au primit asistenta medicala la domiciliu cu boli fizice au aratat ca prezenta depresiei creste substantial riscul de deces din cauza acestor boli.
Depresia a fost, de asemenea, asociata cu un risc crescut de deces dupa un atac de cord. Din acest motiv, este important sa va asigurati ca o persoana de varsta a treia de care aveti grija este evaluata si tratata, chiar daca depresia este usoara.
In plus, depresia la persoanele de varsta a treia poate fi adesea insotita de pierderea partenerului de viata ca urmare a decesului unui sot / sotie sau a fratilor, fie a persoanelor apropiate.
Simptomele depresiei clinice pot fi declansate si de alte boli cronice comune in viata ulterioara, cum ar fi boala Alzheimer, boala Parkinson, bolile cardiovasculare, cancerul si artrita.
De asemenea, stiati ca exista exercitii pentru artrita? Acestea cresc calitatea vietii, intaresc sistemul muscular si sustin densitatea osoasa.
Afectiuni respiratorii cronice
Insuficienta respiratorie la persoanele de varsta a treia are loc atunci cand sistemul respirator nu este capabil sa elimine suficient dioxid de carbon din sange. Astfel, acest proces determina acumularea dioxidului de carbon in organism. Conditia se poate dezvolta si atunci cand sistemul respirator nu poate absorbi suficient oxigen, ceea ce duce la scaderea oxigenului din sange.
Insuficienta respiratorie poate fi acuta sau cronica. Insuficienta respiratorie acuta este o afectiune pe termen scurt. Se intampla brusc si este, de obicei, tratata ca o urgenta medicala. Insuficienta respiratorie cronica se dezvolta treptat in timp si necesita tratament pe termen lung.
Insuficienta respiratorie cronica se intampla, de obicei, atunci cand caile respiratorii care transporta aerul in plamani devin inguste si deteriorate. Acest lucru limiteaza circulatia aerului prin corp, ceea ce inseamna ca primesc mai putin oxigen.
Insuficienta respiratorie cronica poate fi, de asemenea, clasificata drept insuficienta respiratorie hipoxemica sau hipercalcemica. Nivelurile scazute de oxigen din sange determina insuficienta respiratorie hipoxemica sau acuta.
Reumatismul si alte boli ale aparatului locomotor
Bolile reumatice se caracterizeaza prin inflamatie care afecteaza structurile de legatura sau suport ale corpului – cel mai frecvent articulatiile, dar uneori si tendoanele, ligamentele, oasele si muschii. Unele boli reumatice pot afecta chiar si organele persoanelor de varsta a treia.
Aceste boli pot duce in cele din urma la pierderea functiei in acele parti ale corpului.
Bolile de reumatism sunt:
- Osteoartrita, cea mai raspandita tip de artrita, care afecteaza in primul rand si distruge cartilajul, tesutul moale care amorseaza capetele oaselor in articulatii
- Poliartrita reumatoida, o tulburare autoimuna in care sistemul imunitar ataca in mod gresit sinovialul, un tesut moale care liniile articulatiilor, conducand la inflamatie
- Guta, un tip de artrita care se dezvolta atunci cand cristalele de ac de depozit de acid uric in articulatii, cel mai adesea cele ale degetului mare
- Artrita infectioasa sau artrita care este cauzata de o infectie, cum ar fi boala Lyme sau, bacteriile din spatele gonoreei
- Polimiozita, care afecteaza muschii si poate afecta intregul corp
- Sindromul Sjogren reprezinta o boala inflamatorie si autoimuna care afecteaza glandele producatoare de umiditate, ceea ce face dificila producerea de saliva si lacrimi
- Sclerodermia sau scleroza sistemica, o boala reumatica autoimuna care duce la ingrosarea si inasprirea pielii, inflamatia si cicatrizarea in diferite alte parti ale corpului, incluzand vasele sanguine, articulatiile si anumite organe
Boli de nutritie
Tulburarile nutritionale sau bolile de nutritie sunt frecvent intalnite la persoanele de varsta a treia. Aceste boli de nutritie sunt tulburari cauzate de un consum insuficient de alimente sau de anumite substante nutritive, de o incapacitate a organismului de a absorbi si de a folosi nutrienti sau de supraconsumarea anumitor alimente.
Bolile de nutritie se pot declansa prin prezenta unei toxine in organism, provenita de la anumite alimente pe care le-ati consumat. Deficitul de nutrienti specifici este asociat in mod obisnuit cu o tulburare a sistemului digestiv, cum ar fi boala celiaca (intoleranta la gluten), boala Crohn sau anemia.
Alte exemple de tulburari de nutritie includ:
- obezitatea cauzata de consumul excesiv de alimente
- anemia cauzata de aportul insuficient de fier
- afectarea vederii din cauza consumului inadecvat de vitamina A.
Tulburarile sistemului nervos nutritional includ deficitul de vitamine si multiminerale, in special de vitamina B2, magneziu si de acizi grasi Omega-3.
Boli canceroase
Cancer dupa varsta a treia
Factorii de risc pentru cele mai frecvente tipuri de cancer au un timp indelungat de a avea un impact si de a creste riscul de imbolnavire la persoanele in varsta.
Varsta nu restrictioneaza, de regula, tratamentul activ al cancerului si alte afectiuni ale pacientului, dar si starea generala precara.
Terapia adjuvanta reduce riscul de recidiva si raspandire a cancerului, astfel incat acestea sunt, de asemenea, considerate ca fiind alternative pentru persoanele cu varsta a treia.
Pe de alta parte, chirurgia poate imbunatati calitatea vietii pacientului, chiar daca scopul nu este de a prelungi durata vietii pacientului.
Tipuri de cancer varsta a treia
Cancerul pulmonar este cel mai frecvent cancer fatal la barbatii cu varsta peste 75 de ani. Al doilea cel mai frecvent este cancerul de prostata, iar al treilea este cancerul pancreatic.
La femeile de peste 75 de ani, cancerul pancreatic este cel mai frecvent cancer letal, cel de-al doilea cel mai frecvent intalnit este cancerul pulmonar, iar al treilea este cancerul de san.
Vitamine pentru varsta a treia
Exista multi factori care pot impiedica persoanele de varsta a treia sa aiba o dieta echilibrata.
De exemplu:
- Multe persoane petrec mai putin timp gatind fata de cum o faceau altadata.
- Imbatranirea poate scadea capacitatea de metabolizare a vitaminelor cheie si poate duce la pierderea apetitului.
- Pierderea dintilor sau alte probleme odonto-paradontale pot afecta consumul de alimente importante.
In aceste cazuri, suplimentarea poate fi o metoda utila pentru a compensa lipsa anumitor vitamine si multiminerale din organism.
Vitamina B1
Carnea si produsele lactate sunt singura modalitate prin care organismul poate obtine aceasta vitamina cheie. Din pacate, pe masura ce oamenii imbatranesc, abilitatea de a absorbi vitamina B1 scade.
Deficienta severa de B1 poate provoca anemie si, in unele cazuri, leziuni ale nervilor.
Vitamina D
Vitamina D, sau „vitamina soarelui”, este o vitamina solubila in grasimi, absorbita cel mai bine de piele de lumina directa a soarelui. Foarte putine alimente contin in mod natural vitamina D si acest lucru a dus la introducerea alimentelor fortificate cu vitamina D.
Probleme pentru persoanele de varsta a treia pot aparea din cauza nivelurilor scazute de vitamina D sunt: depresia, imunitatea scazuta si osteoporoza.
Acizii grasi Omega-3
American Heart Association (AHA) recomanda cel putin doua portii de peste gras in fiecare saptamana pentru adulti. Astfel, va putea lua portia de acizi grasi Omega-3 natural. In plus, puteti opta si pentru suplimentele alimentare Omega-3 pe care le puteti gasi in farmacii sau plafare. Este recomandat sa consulati medicul dumnevoastra inainte de a lua orice supliment alimentar.
Calciul
In mod ideal, va recomandam sa obtineti calciu din alimentele pe care le consumati dumneavoastra. Alimente precum, laptele, branza, iaurtul, sucul de portocale fortificat si sunca sunt surse importante de calciu. Totusi, acesta este un alt element nutritional pe care persoanele de varsta a treia il pot intampina ca pe o dificultate daca doresc sa-l obtine din alimente. Puteti opta si pentru suplimentele alimentara care contin calciu pur.
Bazat pe cele mai recente cercetari, specialistii recomanda urmatoarele doze de calciu pentru consumul zilnic:
- Femei cu varsta cuprinsa intre 19-50 de ani: 1000 mg
- Femeile cu varsta de peste 51 de ani: 1200 mg
- Barbatii cu varsta cuprinsa intre: 19-70 de ani: 1000 mg
- Barbatii cu varsta de peste: 71 de ani: 1200 mg
Referinte:
- https://www.everydayhealth.com/news/most-common-health-concerns-seniors/
- https://www.healthline.com/health/heart-disease#symptoms-of-heart-disease
- https://www.huffingtonpost.com/martha-ts-laham-/when-old-age-begins_b_8099004.html
- https://www.webmd.com/depression/guide/depression-elderly#1
- https://www.healthline.com/health/chronic-respiratory-failure
- https://www.everydayhealth.com/rheumatic-diseases/guide/
- https://www.healthline.com/health/secondary-sjogrens-syndrome-and-arthritis
- https://www.scitechnol.com/scholarly/nutritional-disorders-journals-articles-ppts-list.php
- https://www.cancersociety.fi/publications/reports/cancer-in-finland-2016/cancers-after-the-age-of-75/
- https://coopercomplete.com/blog/best-vitamins-for-seniors/
