Mituri despre tulburarile alimentare
Mituri despre tulburarile alimentare – Tulburarile alimentare sunt deseori inconjurate de o serie de mituri si conceptii eronate. Care sunt cele mai comune dintre aceste mituri si care este de fapt realitatea – pe larg in acest articol.
Cuprins:
1. Mituri despre tulburarile alimentare – informatii generale
2. Cele mai frecvente mituri despre tulburarile alimentare
3. Sfaturi pentru a evita capcana acestor mituri despre tulburarile de alimentatie
Mituri despre tulburarile alimentare – informatii generale
Desi tulburarile de alimentatie au cunoscut o crestere a frecventei in ultimii ani, exista numeroase mituri si informatii eronate despre ele.
Consecintele acestor tulburari pot fi foarte grave, amenintatoare de viata. Au cea mai mare rata de mortalitate dintre toate tulburarile mintale. Insa stigma asociata tulburarilor alimentare, mentinuta de mituri si prejudecati, nu face decat sa impiedice apelarea la ajutor specializat si implicit un diagnostic si un tratament adecvat.
Tulburarile alimentare – informatii generale
Asociatia Americana de Psihiatrie clasifica tulburarile alimentare in 8 categorii in cadrul DSM-5 (Manualul de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale):
- anorexia nervoasa;
- bulimia nervoasa;
- tulburarea de alimentatie compulsiva;
- alte tulburari de alimentatie specificate (OSFED);
- pica;
- tulburarea de ruminatie;
- tulburarea de aport alimentar de tip evitant/restrictiv (ARFID);
- tulburari de alimentatie nespecificate.
Cele mai frecvente mituri despre tulburarile alimentare
Iata cele mai frecvente mituri si preconceptii despre tulburarile alimentare:
Mit: Tulburarile alimentare sunt o alegere. Daca ai vointa, poti sa le depasesti.
Realitate: Tulburarile alimentare sunt de fapt afectiuni medicale si psihiatrice complexe. Conform DSM-5, aceste tulburarile se caracterizeaza printr-o dereglare persistenta a alimentatiei sau a comportamentului si obiceiurilor alimentare, ce duc la consumul sau la o absorbtie alterate ale mancarii, ceea ce are un impact asupra sanatatii fizice sau functionarii psihologice. Aceste tulburari nu tin de alegerea persoanei in cauza, ci au la baza factori biologici, psihologici si socio-culturali.
Acest mit este periculos prin faptul ca arunca vina asupra persoanelor care deja sufera; iar a reduce aceste tulburari doar la o chestiune de vointa adanceste si mai mult suferinta.
De obicei, tulburarile alimentare sunt comorbide (apar simultan) cu alte tulburari, cum ar fi depresia si tulburarile de anxietate (anxietatea sociala, tulburarea obsesiv-compulsiva).
MIT: Oricine are o tulburare alimentara este subponderal
Realitate: Din pacate, mass-media si societatea in general portretizeaza deseori persoanele cu tulburari alimentare ca fiind foarte slabe. Insa dintre tulburarile de alimentatie, doar anorexia are printre criteriile de diagnostic greutatea corporala subponderala, celelalte nu. Numeroase persoane cu greutate normala sau supraponderala se confrunta cu tulburari alimentare sau chiar ajung sa ia in greutate din cauza tulburarii de care sufera.
MIT: Doar adolescentii au tulburari alimentare
Realitate: Tulburarile alimentare pot sa apara sau sa reapara la orice varsta, nu doar in adolescenta. Exista cazuri in care manifestarile tulburarilor de alimentatie apar inca din copilarie, dar pot aparea si la varsta adulta. De asemenea, adolescentii cu tulburari alimentare care nu primesc tratament au un risc foarte mare sa continue sa aiba aceste tulburari si la varsta adulta.
MIT: Tulburarile alimentare sunt doar despre mancare
Realitate: Desi persoanele care sufera de o tulburare de alimentatie au in general o abordare nesanatoasa a mancarii si alimentatiei in general, tulburarile de alimentatie includ si alte aspecte dincolo de mancare. Deseori, mancarea este folosita ca o strategie de linistire si de amortire a emotiilor, pentru ca persoana sa nu mai simta disconfortul emotional si suferinta. Mancarea poate functiona ca un mecanism de protectie in fata altor probleme cu care persoanele se confrunta in viata lor.
Restrictiile alimentare, mancatul compulsiv, purgatiile, antrenamentul sportiv in exces sunt comportamente prin care o persoana incearca sa controleze ceva ce se intampla in viata ei.
O serie de studii au aratat ca exista o legatura intre tulburarile de alimentatie si perfectionism, respectiv obsesionalitate, care pot duce la o fixatie pe notele scolare, pe performantele scolare etc. De asemenea, desi comportamentele din cadrul tulburarilor alimentare pot ajuta, la inceput, persoanele sa gestioneze depresia sau anxietatea, pe masura ce tulburarile alimentare progreseaza si se ajunge la malnutritie, gradul depresiei si anxietatii pot creste si mai mult, afectand toate aspectele vietii.
MIT: Purgatiile sunt o metoda eficienta de a scadea in greutate
Realitatea: Purgatiile nu sunt o metoda sanatoasa de a slabi, ba mai mult, sunt comportamente care pot avea complicatii medicale serioase asupra sanatatii.
Purgatiile pot consta in provocarea varsaturilor, abuzul de laxative si/sau de diuretice, sportul in exces pentru a slabi sau pentru mentinerea greutatii. Varsaturile auto-induse provoaca eroziuni dentare si carii, reflux, dezechilibre ale electrolitilor, pana la rupturi la nivelul esofagului.
In plus, aproximativ jumatate din caloriile ingerate raman in organism chiar dupa varsaturile auto-provocate. Diureticele si laxativele actioneaza prin a ajuta corpul sa elimine apa si materialele fecale, insa dupa ce deja digestia a avut loc deja. Acestea nu au efect asupra reducerii caloriilor, cele care conteaza in aportul sau scaderea in greutate. In schimb, utilizate excesiv diureticele si laxativele afecteaza rinichii si duc la dezechilibre electrolitice.
MIT: Tulburarile alimentare afecteaza doar femeile
Realitate: Tulburarile alimentare pot afecta pe oricine, indiferent de varsta sau sex. Intr-adevar, statisticile arata un numar mai mare de persoane de sex feminin afectate de astfel de tulburari, insa si cele de sex masculin se confrunta cu tulburarile alimentare si necesita ajutor specializat. Din pacate, acest mit este frecvent si in randul medicilor, lucru care duce la o intarziere a diagnosticarii si initierii tratamentului.
Un studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea Harvard a indicat faptul ca aproximativ 25% dintre persoanele care solicita ajutor specializat pentru aceste tulburari sunt baieti/barbati.
S-au observat diferente subtile intre comportamentele specifice barbatilor si femeilor care se confrunta cu tulburarile de alimentatie. De exemplu, barbatii sunt mult mai interesati sa isi dezvolte masa musculara, in timp ce femeile se concentreaza mai mult pe scaderea in greutate. In cazul barbatilor este mult mai frecvent sa apeleze la antrenamente fizice si la steroizi decat femeile.
Sfaturi pentru a evita capcana acestor mituri despre tulburarile de alimentatie
Miturile, prejudecatile si informatiile eronate sau lipsa de informatii despre tulburarile alimentare pot impiedica sau intarzia decizia unei persoane sa apeleze la ajutor specializat. Sau, daca totusi o face, exista riscul sa fie tarziu, cand deja calitatea vietii i-a fost afectata.
De multe ori, tulburarile de alimentatie nu sunt luate in serios, lucru care poate intarzia diagnosticul si tratamentul adecvat. Ori in absenta unui tratament adecvat, tulburarile de alimentatie pot avea un impact semnificativ atat asupra starii de sanatate fizice, cat si asupra functionarii psiho-sociale.
Este foarte importanta informarea despre tulburarile de alimentatie, atat din partea parintilor, cat si a tinerilor care se confrunta cu ele. De asemenea, foarte important pentru parinti este sa fie atenti la copiii lor si daca simt ca e ceva in neregula cu ei (mai exact cu comportamentul lor alimentar, in acest caz), sa vorbeasca cu ei si nu in ultimul rand, sa solicite ajutorul unui specialist in aceste tulburari.
Desi tulburarile de alimentatie presupun, in general, obsesii in legatura cu caloriile, forma sau corpului, la baza acestora sta o combinatie de aspecte biologice, psihologice si socio-culturale. De cele mai multe ori, comportamentele specifice acestor tulburari (restrictiile; mancatul compulsiv; sportul excesiv; provocarea varsaturilor) sunt doar niste incercari ale persoanelor de a gestiona ceva dureros cu care se confrunta. Sunt mai degraba niste strategii de coping (de a face fata). De aceea, incurajarile din partea celorlalti „Mananca mai putin”, „Mananca mai mult”, „Arati bine asa” etc. minimizeaza amploarea problemelor si transmit mesajul ca e vorba doar despre vointa lor.
Referinte:
(1) Eating Disorders Myths – https://www.nationaleatingdisorders.org/toolkit/parent-toolkit/eating-disorder-myths
(2) DSM- 5 Diagnostic criteria for Eating Disorders – https://insideoutinstitute.org.au/assets/dsm-5%20criteria.pdf
(3) Eating Disorders Facts & Myths – https://www.eatingrecoverycenter.com/resources/eating-disorder-facts-myths
(4) Common Myths About Eating Disorders: Debunked – https://centerfordiscovery.com/blog/myths-about-eating-disorders/
