Scarlatina – cauze, simptome, tratament

Scarlatina este una dintre bolile copilariei care se manifesta printr-o eruptie cutanata distinctiva de culoare roz-rosie. Aflati mai multe despre scarlatina din materialul urmator.

Cuprins:

1. Ce e scarlatina?
2. Cauze
3. Simptome scarlatina
4. Diagnostic
5. Tratamentul scarlatinei
6. Complicatii
7. Prevenirea scarlatinei

Ce este scarlatina?

Scarlatina este o boala infectioasa epidemica determinata de streptococul beta-hemolitic din grupa A si caracterizata clinic prin angina edematoasa, febra si varsaturi, urmate de aparitia unei eruptii caracteristice (eritem punctat, care ulterior se descuameaza) si de variate complicatii. Boala este frecventa la copii scolari si de gradinita.

Perioada de incubatie dureaza de la 1 la 5 zile, apoi apar simptomele. In timpul celor 3 zile, copilul are dureri de gat, amigdalele lui sunt umflate, are febra, vomita si resimte, uneori, dureri abdominale. Dupa perioada de incubatie, apar puncte mici in regiunea inghinala, la subsori, pe pliurile coatelor, care se intind, apoi, pe tot corpul.

Eruptia provoaca mancarimi, dar are o particularitate, si anume, nu apare in regiunea gurii, care ramane palida de jur imprejur. Limba este, uneori, rosie si acoperita de o secretie alba. Eruptia dispare in 5 zile, dar pielea continua sa se cojeasca timp de 2 saptamani.

Introducere

Infectiile respiratorii streptococice sunt provocate de streptococul beta-hemolitic din grupa A. Ele se transmit pe cale orala, prin picaturile de secretie faringo-nazala provenite de la persoanele bolnave sau de la purtatorii asimptomatici. Scarlatina apare doar atunci cand tulpina de streptococi poate sa produca o toxina eritrogena, iar persoanele respective sunt receptive la aceasta toxina.

Ce inseamna scarlatina?

Scarlatina este una dintre bolile contagioase ale copilariei, mai putin frecventa, chiar daca este cauzata de o bacterie foarte raspandita, streptococul, care este, de asemenea, responsabil de angina.

Scarlatina se deosebeste de angina streptococica numai prin aparitia unei eruptii papulo-eritomatoasa, insotita de aspectul zmeuriu al limbii. Toxina puternica eliberata de streptococ este responsabila de eruptia caractersitica si de celelalte fenomene toxice ale scarlatinei. Tratata la timp, scarlatina se vindeca repede si fara complicatii. Scarlatina actuala are o evolutie predominant benigna. Netratata la timp, scarlatina se insoteste de complicatii septice, renale (nefrite cu risc de cronicizare) si reumatism cu afectare cardiaca.

Cauze

Scarlatina este produsa de infectia cu streptococul beta-hemolitic de grup A. Microbul se gaseste in gatul bolnavilor de scarlatina sau angina streptococica sau al purtatorilor asimptomatici. Transmiterea se face mai ales pe cale respiratorie, prin mici picaturi de secretie din nas, gat si saliva infectata, dar si indirect, prin obiecte, alimente si lenjerie contaminata.

Streptococ beta hemolitic grup A purtator sanatos

Boala este extrem de contagioasa, un bolnav infectat sau un purtator sanatos poate declansa o epidemie de scarlatina, mai ales in colectivitati inchise (scoli, gradinite, spitale). De aceea, bolnavii de scarlatina se interneaza intr-un spital de boli contagioase.

Evolutia bolii

Perioada incubatie scarlatina: 2-7 zile, fara simptome.

Perioada de invazie

Febra apare de obicei brusc, insotita de frisoane si, la copii, de convulsii. Bolnavul poate prezenta indispozitie, dureri articulare, greata si varsaturi, uneori foarte severe.

Angina scarlatinoasa

Durerile in gat sunt puternice, vii, fundul gatului devine rosu, amigdalele se maresc si uneori se acopera de depozite de puroi, ca niste puncte albe. Adesea, pe faringele posterior si rareori pe valul palatului se gaseste un exsudat purulent de aspect pultaceu sau folicular, care poate fi usor indepartat. Limba are margini si varful de culoare rosie. Bolnavul este agitat si nu are apetit. Ganglionii limfatici anterocervicali sunt sensibili si mariti de volum si, de obicei, se constata o usoara adenopatie generalizata.

Perioada eruptiva

Perioada eruptiva se manifesta printr-o eruptie scarlatinoasa, ce apare in mod obisnuit la 24-36 de ore de la inceputul bolii. Eruptia de micropapule (ca niste puncte) rosii se manifesta mai intai in zonele cu tegument mai subtire (plicile cotului, regiunea inghinala, partile laterale ale gatului si trunchiului, axile). Ea ramane mai accentuata in zonele in care s-a manifestat initial. Eruptia este rosie, se poate intinde pe suprafete mari si dispare la presiune. Este aspra la pipait, fiind asemanata cu pielea de gaina. La nivelul pliurilor cutanate, unde eruptia este mult mai intensa, apar niste dungi subtiri rosii, care nu dispar la presiune. In formele grave, eruptia poate fi hemoragica.

Aspectul fetei

La nivelul fetei se constata aspectul ”palmuit”al obrajilor, care devin rosii cu benzi rosu stacojiu, in timp ce buzele si barbia raman palide. Angina apare inaintea eruptiei si persista pe toata durata perioadei eruptive. Roseata de la nivelul limbii, care la inceput era doar pe margine si varf, se extinde spre centrul acesteia. Limba se descuameaza de stratul de depozit, cu care era acoperita, si spre finalul perioadei eruptive devine de culoare rosu inchis, presarata de papile proieminente, cu aspect ”zmeuriu”. Devine apoi lacuita, lucioasa si spre finalul bolii isi recapata aspectul normal. Eruptia se generalizeaza in 2-3 zile, stationeaza un timp si apoi paleste, fiind urmata de descuamatia pielii.

Perioada de descuamare

Dupa disparitia eruptiei, apare o descuamare caracteristica, mai intai pe fata si apoi pe trunchi, sub forma de scuame mici. Scuamele sunt mai mari pe talpi si picioare.

Simptome scarlatina

Cum se manifesta scarlatina

• Durere in gat si febra ridicata (38-40 C)
• Varsaturi, dureri de cap, dificultati la inghitire
• Eruptii sub forma de pete mici, rosii pe trunchi si membre
• Limba este incarcata, cu aspect de zmeura
• Ganglionii din regiunea gatului tumefiati

De obicei, perioada de incubatie a infectiei streptococice dureaza 2 – 7 zile si este fara simptome. Boala debuteaza brusc, cu febra inalta, dureri intense in gat, varsaturi si dureri de cap. Durerile in gat sunt vii, puternice, mucoasa bucala si faringiana poate fi acoperita de un exsudat purulent. Dupa 1-2 zile apare eruptia cutanata caracteristica, sub forma de puncte rosii pe trunchi si membre. Obrajii devin rosii, limba este incarcata, cu aspect de zmeura. Dupa cateva zile, febra scade, eruptia se estompeaza si este urmata de descuamarea pielii.

Impact

Scarlatina la adulti are aceleasi simptome ca scarlatina la copii. Afectiunea se manifesta, insa, cel mai frecvent la copii cu varste cuprinse intre 3-15 ani. Epidemiile de scarlatina se inregistreaza la sfarsitul iernii sau la inceputul primaverii.

Diagnostic

Analize scarlatina

Exsudat faringian

Aceasta afectiune este, de obicei, diagnosticata de simptome, mai ales daca apar eruptii cutanate tipice. Pentru a intari diagnosticul, medicul poate recolta un exsudat faringian pentru a depista prezenta streptococului prin examenul bacteriologic.

Analize de sange

De asemenea, analizele de sange pot confirma aceasta infectie. Datele de laborator evidentiaza o leucocitoza precoce, viteza de sedimentare este crescuta si revine la normal, in cazurile necomplicate, in cursul celei de-a doua saptamini. Titrul antistreptolizinelor O creste in convalescenta (anticorpi antristreptolizina O – aslo marit). Din gatul bolnavilor se pot izola streptococi beta-hemolitici. O metoda de diagnosticare poate fi si reactia intradermica: injectarea intradermica a 0,1 ml ser antiscarlatinos, in timpul primelor 2 zile ale eruptiei, produce dupa aproximativ 12 ore disparitia eruptiei la locul de injectare. Aceasta reactie este rareori indicata.

Diagnosticul diferential

Diagnosticul diferential al eruptiei de scarlatina se face cu rujeola (caz in care apare semnul Koplik si leucopenie), rubeola (eruptia pe fata nu este caracteristica scarlatinei), eruptiile prodromale din varicela si variola, etc.

Tratamentul scarlatinei

Tratamentul este de a accelera recuperarea si pentru a preveni posibilele complicatii. Tratamentul include pe langa antibioterapie si masuri generale de tratament. Uneori, copiii pot necesita internarea in spital pentru izolare si tratament.

Medicamente – antibiotic scarlatina

Antibioticul cel mai eficace este penicilina (timp de 10 zile), la inceput injectabila, apoi administrata pe cale orala (Ospen). La iesirea din spital, se administreaza o penicilina-depozit (Moldamin), care pentru prevenirea reinfectiilor sau a complicatiilor se repeta la 10 zile de la externare. In caz de alergie la penicilina, se pot administra eritromicina sau tetraciclina.

Bolnavilor cu forme toxice grave li se poate administra intravenos ser antiscarlatinos 25-100 ml. Trebuie insa sa se ia in consideratie pericolul transmiterii hepatitei serice.

Scarlatina tratament acasa

Masurilr generale de tratament implica repaus la pat pana cand scade febra. Regimul alimentar se modifica dupa cum permite durerea din gat.

In primele zile de boala, cand copilul are febra mare, cu stare generala alterata, se plange de dureri in gat si nu are pofta de mancare i se va da numai regim hidrozaharat-lactat. Pe masura ce apetitul revine si toleranta digestiva creste (nu mai varsa, nu are greturi, nu se plange de dureri abdominale), febra scade si starea generala se amelioreaza se va largi si regimul alimentar, dandu-i-se in plus derivate de lapte, carne rasol, orice fainoase. Dupa cateva zile de afebrilitate si daca urina este normala, se va da un regim alimentar normal. Nu se recomanda regimul fara sare in forma comuna de boala. Introducerea antibioticelor (penicilina) a schimbat esential evolutia bolii care este mai scurta si complicatiile au devenit exceptionale.

Solutii saline

Pentru ameliorarea anginei, se recomanda gargarisme sau irigatii cu solutii calde saline sau cu glucoza 30%. La nevoie, se da aspirina sau codeina ca medicatie simptomatica.

Tratamentul purtatorilor

Tratamentul cu penicilina al purtatorilor nazali si faringieni de streptococi hemolitici din colectivitati: crese, camine, internate este facultativ si se aplica, in tara noastra, in felul urmator: penicilina pe cale orala timp de 5 zile, sau o injectie intramusculara de penicilina-depozit (Moldamin). Tratamentul se aplica simultan la intreaga colectivitate.

Se considera vindecat bolnavul care dupa 21 de zile de la debutul bolii, la doua examene bacteriologice consecutive ale exsudatului faringian nu s-a depistat streptococul beta-hemolitic. Recaderea in scarlatina se produce in perioada de convalescenta a bolii.

Scarlatina lasa imunitate solida, durabila, dar care poate sa nu fie absoluta. Trebuie avute in vedere eventualele complicatii (inima, articulatii, rinichi).

Alimentatie/Stil de viata

In primele 10 zile ale bolii trebuie respectat un program de odihna, cu repaus la pat, pentru  o refacere rapida si completa a organismului. Dieta se stabileste functie de starea bolnavului (febra), de durerile la inghitire, de toleranta digestiva (greata, varsaturi). Se recomanda lichide, in cantitati mici, repetate (ceaiuri, supe, compoturi, lapte). Pe masura ce apetitul revine, se vor introduce in meniu produse lactate, vegetale, carne fiarta, fainoase. Se vor evita mesele copioase, excesul de grasimi si dulciuri.  In marea majoritate a cazurilor boala se vindeca fara urmari.

Complicatii

Scarlatina nu este grava, dar daca copilul este hipersensibil la bacterie, infectia poate provoca complicatii cardiace, o inflamare a rinichilor (nefrita) sau a articulatiilor si a inimii.

Complicatii apar mai ales la scarlatinele nediagnosticate si netratate la timp. Pot surveni la inceputul bolii sau in cursul celei de-a 3 saptamani de boala.

• Otita – cu evolutie spre supuratie
• Complicatii renale (nefrite)
• Reumatism poliarticular acut.

Tratamentul complicatiilor

Complicatiile bacteriene pot fi tratate de obicei in mod eficient cu penicilina. De asemenea, tratamentul cu penicilina, instituit precoce si intens, poate preveni reumatismul poliarticular acut.

Prevenirea scarlatinei

Este indicat ca la toti membri de familiei unui bolnav de scarlatina sa li se faca examenul de laborator pentru depistatea streptococului si sa li se administreze penicilina in scop preventiv.

Nu exista vaccin care sa previna scarlatina. Cele mai bune strategii de prevenire a afectiunii sunt aceleasi ca si precautiile standard impotriva infectiilor.

Tratament preventiv scarlatina

• Dezinfectie scarlatina. In primul rand, spalati-va bine pe maini cu apa calda sapun si aratati-i si copilului cum sa faca acest lucru.
• Nu impartiti vesela sau mancarea. Este recomandat ca micutul sa nu imparta paharele sau sa manance cu aceleasi ustensile cu prietenii sau colegii de clasa. Aceasta regula se aplica si in cazul schimbului de alimente.
• Acoperiti-i gura si nasul. Spuneti-i copilului sa-si acopere gura si nasul atunci cand tuseste si stranuta pentru a preveni raspandirea potentiala a germenilor.

Daca copilul micutul are scarlatina, spalati-i bine paharele, farfuriile si, daca este posibil, jucariile in apa calda cu sapun sau intr-o masina de spalat vase.

Referinte:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/scarlet-fever/symptoms-causes/syc-20377406
2. https://www.medicalnewstoday.com/articles/176242.php