Displazia fibromusculara – cauze, simptome, tratament
Displazia fibromusculara este o afectiune vasculara care determina ingustarea (stenoza) si marirea arterelor (anevrism). Sunt afectate predominant arterele renale si arterele carotide, care hranesc creierul. Aflati care pot fi cauzele displaziei fibromusculare, cum se manifesta si ce tratamente sunt disponibile.
Cuprins:
- Ce este displazia fibromusculara?
- Cauze si factori de risc
- Simptome
- Diagnostic
- Cum se trateaza displazia fibromusculara?
- Complicatii
Ce este displazia fibromusculara?
Displazia fibromusculara este o afectiune care determina ingustarea (stenoza) si marirea (anevrismul) arterelor de dimensiuni medii din organism. Din cauza ingustarii arterelor, fluxul de sange se poate reduce, iar functia organelor poate fi afectata.
Displazia fibromusculara apare cel mai frecvent la nivelul arterelor care duc la rinichi si creier. Displazia fibromusculara poate afecta si alte artere, inclusiv cele care duc la picioare, inima, abdomen si mai rar la brate.
Nu exista niciun remediu pentru aceasta maladie, insa sunt disponibile anumite tratamente care pot ameliora starea pacientului.
Cauze si factori de risc
Cauza displaziei fibromusculare nu este cunoscuta nici pana in prezent. Cu toate acestea, exista mai multi factori care pot influenta aparitia afectiunii.
Mostenirea genetica
Displazia fibromusculara poate aparea la persoanele ale caror rude sufera de boala. Poate sa apara la nivelul unei alte artere sau este posibil ca pacientul sa aiba o forma mai usoara sau mai grava decat ruda sa. Sau, in alte cazuri, poate sa nu dezvolte deloc afectiunea. Nu toata lumea care are displazie fibromusculara are membri ai familiei care sufera de aceasta maladie.
Hormoni
Displazia fibromusculara apare mai des la femei decat la barbati. De aceea, cercetatorii considera ca hormonii pot juca un rol in dezvoltarea bolii. Insa nu stiu cum se intampla acest lucru. Displazia fibromusculara nu este cauzata de utilizarea anticonceptionalelor, de numarul de sarcini sau de varsta la care au nascut.
Artere dezvoltate anormal
Lipsa de oxigenare a arterelor, utilizarea anumitor medicamente sau fumatul pot provoca dezvoltarea anormala a arterelor, ceea ce duce la reducerea fluxului sanguin. Uneori, arterele pot fi pozitionate anormal.
Factori de risc
Exista cativa factori care ii predispun pe oameni la aceasta afectiune.
- Femeile prezinta un risc mult mai mare de displazie fibromusculara decat barbatii. Boala este diagnosticata de 3-4 ori mai mult in randul femeilor decat al barbatilor.
- Tulburarea fibromusculara tinde sa fie diagnosticata imediat dupa implinirea varstei de 50 de ani.
- Din aceasta cauza, fumatorii ar trebui sa renunte la acest viciu. Persoanele care fumeaza par sa aiba un risc crescut de a dezvolta displazie fibromusculara. In cazul celor diagnosticati deja cu aceasta boala, fumatul creste riscul de agravare a displaziei fibromusculare.
Simptome
Semnele sau simptomele bolii apar in functie de artera afectata. Uneori, mai multe artere sunt infundate. Pe de alta parte, exista o multime de persoane care au displazie fibromusculara si care nu prezinta niciun simptom.
Semne si simptome renale
Daca arterele care duc la rinichi (arterele renale) sunt afectate, pacientul poate avea:
- Hipertensiune arteriala
- Tesuturi ale rinichilor deteriorate (atrofie renala ischemica)
- Insuficienta renala cronica (rar)
Semne si simptome cerebrale
Daca arterele care duc la creier (arterele carotide) sunt afectate, pot aparea:
- Dureri de cap
- Ameteala
- Pierderea temporara a vederii
- Un sunet in urechi (tinitus)
- Dureri cervicale
- Slabiciune sau amorteala faciala
- Slabiciune sau amorteala la nivelul membrelor
- Dificultati de vorbire
Semne si simptome abdominale
Daca arterele care duc la abdomen (arterele mezenterice) sunt afectate, pot aparea urmatoarele semne:
- Dureri abdominale dupa masa
- Pierdere in greutate
Semne si simptome cardiace
Displazia fibromusculara este insotita de multe ori de rupturi in peretii arterelor coronare, conditia purtand denumirea de disectie arteriala sau disectie coronariana spontana (SCAD). Insa nu este cunoscuta legatura exacta dintre aceste doua conditii. Daca arterele care duc la inima (arterele coronare) sunt afectate, este posibil sa aveti:
- Dureri in piept
- Respiratie scurta
- Transpiratii
- Greata
Semnele si simptomele la nivelul picioarelor si mainilor
Daca arterele care duc la brate sau picioare (artere periferice) sunt afectate, pot aparea:
- Disconfort in timpul miscarii picioarelor sau mainilor
- Membre reci
- Slabiciune
- Amorteala
- Schimbarea culorii sau aspectului pielii la nivelul membrelor
Cand trebuie sa solicitati interventia medicului
Daca aveti displazie fibromusculara, solicitati imediat asistenta medicala daca aveti oricare dintre aceste semne si simptome:
- Schimbari bruste de vedere
- Schimbari bruste in capacitatea de a vorbi
- Slabiciune brusca sau noua la nivelul bratelor sau picioarelor
Daca aveti oricare dintre celelalte semne sau simptome enumerate si sunteti ingrijorati de situatie, consultati imediat medicul.
Displazia fibromusculara poate fi mostenita. Discutati cu medicul despre istoricul bolilor si al starii de sanatate a familiei, astfel incat sa puteti fi atenti la semnele care ar putea indica o displazie fibromusculara. In prezent nu exista un test genetic pentru displazia fibromusculara.
Diagnostic
Exista posibilitatea ca displazia fibromusculara sa nu produca simptome. De aceea, este putin probabil ca doctorul sa verifice in mod special daca o persoana sufera de aceasta afectiune.
In schimb, daca un membru al familiei are sau a avut displazie fibromusculara sau anevrism, specialistul va poate recomanda sa va testati pentru a afla daca suferiti de displazie fibromusculara. Doctorul poate stabili initial daca aveti aceasta afectiune daca aude un sunet anormal in zona superioara a stomacului care ar putea fi cauzat de un anevrism.
Medicul va efectua o examinare fizica si va recomanda analize de sange, printre care nivelul glicemiei (nivelul zaharului din sange) si nivelul de colesterol, pentru a verifica semnele de ateroscleroza, o alta afectiune care poate ingusta arterele.
Testele folosite de specialisti pentru diagnosticarea displaziei fibromusculare sunt:
Ecografia doppler
Prin intermediul acestui test imagistic noninvaziv, doctorul poate afla daca o artera este ingustata. In timpul testului, un instrument numit traductor este asezat usor pe piele. Acesta trimite unde sonore catre corp. Acestea ajung la nivelul celulelor si structurilor corpului, aratand cat de rapid curge sangele prin artere si care este dimensiunea si forma vaselor de sange.
Angiografie cu cateter
In timpul acestui test utilizat frecvent pentru diagnosticarea displaziei fibromusculare, un tub subtire (cateter) este introdus intr-una din artere si este impins pana cand ajunge in locul pe care medicul doreste sa il examineze. De asemenea, specialistul injecteaza o cantitate mica de substanta de contrast si foloseste razele X pentru a verifica zona respectiva.
Angiografie CT
O angiografie CT ofera imagini in sectiune transversala ale corpului. Poate descoperi o ingustare in artere, anevrisme si disectii. In timpul testului, pacientul sta intins pe o masa ingusta care intra intr-un scaner. Inainte de a incepe testul, doctorul injecteaza in vena pacientului o substanta de contrast care evidentiaza zonele corpului examinate.
Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN)
RMN utilizeaza un camp magnetic si unde radio pentru a crea imagini ale corpului. In acest fel, medicul poate vedea daca o persoana are un anevrism sau o fisura intr-o artera. In timpul testului, pacientul sta intins pe o masa ingusta care intra intr-un aparat deschis la ambele capete.
Cea mai frecventa forma de displazie fibromusculara arata ca un ”sir de margele” in timpul testelor imagistice. Alte forme mai agresive de displazie fibromusculara au un aspect neted.
Daca pacientul este diagnosticat cu displazie fibromusculara, medicul poate repeta testele imagistice din cand in cand pentru a vedea daca semnele si simptomele se schimba sau daca starea acestuia se agraveaza.
Cum se trateaza displazia fibromusculara?
Tratamentul pentru displazia fibromusculara este recomandat in functie de starea de sanatate a pacientului, de localizarea arterei ingustate si de alte afectiuni de sanatate de care acesta sufera, cum ar fi hipertensiunea arteriala. Doctorii pot recomanda medicamente, proceduri medicale pentru imbunatatirea fluxului de sange si interventii chirurgicale.
Medicamente
Tratamentul cu medicamente pentru hipertensiune arteriala este recomandat pentru majoritatea persoanelor cu displazie fibromusculara, chiar daca acestea vor fi supuse si unei proceduri de corectare a problemelor. Pot fi prescrise mai multe tipuri diferite de medicamente, cum ar fi:
- Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), cum ar fi benazeprilul, enalaprilul sau lisinoprilul. Acestea au rolul de a relaxa vasele de sange.
- Blocantii receptorilor de angiotensina II. Aceste medicamente ajuta, de asemenea, la relaxarea vaselor de sange. Printre exemplele de medicamente se numara candesartan, irbesartan, losartan si valsartan.
- Aceste medicamente, cum ar fi hidroclorotiazida, ajuta la eliminarea excesului de lichid din corp si pot fi administrate in paralel cu alte medicamente pentru tensiunea arteriala.
- Blocanti ai canalelor de calciu, cum ar fi amlodipina, nifedipina si altele, au, de asemenea, rolul de a relaxa vasele de sange.
- Betablocantele, cum ar fi metoprolol, atenolol si altele, incetinesc bataile inimii si blocheaza adrenalina.
Aspirina
De asemenea, medicul va poate sugera sa luati o aspirina zilnic pentru a reduce riscul de accident vascular cerebral. Nu luati, insa, aspirina fara sa discutati mai intai cu doctorul.
Unele dintre aceste medicamente utilizate pentru a trata displazia fibromusculara pot afecta functionarea rinichilor. Specialistul in medicina va poate propune efectuarea unor analize de sange si urina pentru a va asigura ca rinichii functioneaza normal odata ce incepeti sa luati aceste medicamente.
Proceduri si interventii chirurgicale
Angioplastia transluminala percutanata (PTA)
Aceasta procedura este preferata inaintea interventiei chirurgicale si este efectuata, de obicei, in acelasi timp cu o angiografie cu cateter. In timpul unei angiografii, medicul injecteaza intr-o artera o substanta de contrast printr-un cateter. Cu ajutorul razelor X, doctorul poate vedea in timp real cum colorantul calatoreste prin artera, dezvaluind care sunt zonele ingustate. Un fir este impins intr-o artera si este introdus in zona ingustata un cateter dotat cu un balon. Balonul este apoi umflat pentru a largi partea ingustata a arterei. Daca medicul descopera ca displazia fibromusculara a produs daune mai grave, cum ar fi anevrismul, introduce un tub de plasa metalica (stent) in dreptul zonei slabite a arterei pentru a evita craparea acesteia.
Revascularizare chirurgicala
Rareori, doctorii recomanda interventia chirurgicala pentru repararea arterei deteriorate. De obicei, este pusa in practica numai daca au aparut complicatii. Daca PTA nu poate fi efectuata iar arterele sunt extrem de ingustate, medicul poate recomanda o abordare mai invaziva. Astfel, doctorul apeleaza la o interventie chirurgicala de reparare sau inlocuire a portiunii ingustate a arterei. Tipul de operatie este ales in functie de localizarea arterei ingustate si de cat de deteriorata este aceasta.
Complicatii
Displazia fibromusculara poate provoca o serie de complicatii. Printre acestea se numara:
Tensiune arteriala crescuta
O complicatie frecventa a displaziei fibromusculare este hipertensiunea arteriala. Ingustarea arterelor determina o presiune mai mare asupra peretilor arterei, iar acest lucru poate duce la deteriorare si mai mare a arterei, boli de inima sau insuficienta cardiaca.
Disectie (ruptura) de artera
Displazia fibromusculara si fisurile aparute in peretii arterelor apar de cele mai multe ori impreuna. Acest proces, numit disectie arteriala sau disectie coronariana spontana (SCAD), poate limita fluxul de sange catre organul alimentat de artera afectata. Aceasta poate aparea la nivelul oricarei artere.
Anevrismele
Displazia fibromusculara poate slabi peretii arterelor, creand o ”umflatura” numita anevrism. Daca un anevrism se rupe, poate fi o situatie de urgenta care poate pune viata in pericol. Un anevrism poate aparea la nivelul oricarei artere afectate de displazia fibromusculara.
Accident vascular cerebral
Daca artera disecata duce la creier sau daca un anevrism aflat la nivelul unei artere se sparge, pacientul este in pericol sa sufere un accident vascular cerebral. De asemenea, riscul de accident vascular cerebral creste si daca persoana are hipertensiune arteriala.
Referinte:
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/fibromuscular-dysplasia/symptoms-causes/syc-20352144
- https://www.healthline.com/health/fibromuscular-dysplasia
- https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17001-fibromuscular-dysplasia-fmd
