Ambliopia reprezinta o scadere a acuitatii vizuale la unul sau la ambii ochi, ca urmare a dezvoltarii necorespunzatoare in copilarie. Aflati care sunt primele semne ale ambliopiei si care este tratamentul pentru aceasta afectiune denumita „ochiul lenes”.
Boala ochiului lenes, cunoscuta si sub denumirea de ambliopie, este o afectiune a copilariei timpurii in care vederea copilului intr-un singur ochi nu se dezvolta asa cum ar trebui. La pacientii cu ambliopie, creierul se concentreaza mai mult asupra unui ochi decat asupra celuilalt, ignorand practic ochiul ”lenes”. Daca acel ochi nu este stimulat in mod corect, celulele nervoase responsabile de vedere nu se maturizeaza normal.
Termenul ”ochi lenes” este inselator, deoarece ochiul nu este lenes. De fapt, este o problema de dezvoltare a nervului care face legatura intre ochi si creier, nu o problema a ochiului in sine.
Ambliopia se dezvolta in general de la nastere pana la varsta de 7 ani. Este cauza principala a scaderii vederii in randul copiilor. In rare cazuri, ambliopia afecteaza ambii ochi.
Ambliopia se dezvolta din cauza faptului ca vederea se dezvolta anormal la inceputul vietii. Aceasta anomalie provoaca modificarea cailor nervoase intre retina, stratul subtire de tesut aflat intre spatele ochiului si creier. Ochiul mai slab primeste mai putine semnale vizuale. In cele din urma, capacitatea ochilor de a conlucra se reduce, iar creierul suprima sau ignora ochiul mai slab.
Ambliopia poate fi provocata de orice lucru care estompeaza vederea unui copil sau face ca ochii sa se incruciseze. Printre cauzele frecvente ale ochiului lenes se numara:
Cea mai frecventa cauza a ochiului lenes este un dezechilibru produs la nivelul muschilor care controleaza ochii. Din cauza acestui dezechilibru, ochii incep sa se incruciseze si, astfel, nu mai au capacitatea sa se miste si sa lucreze impreuna.
Ambliopia poate fi provocata de o diferenta semnificativa intre dioptriile celor doi ochi. In acest caz, copilul prezinta o aliniere corecta a ochiilor, insa este prezenta o miopie, astigmatism, hipermetropie doar la unul dintre ochi.
Aceste probleme de refractie pot fi corectate in majoritatea cazurilor cu ajutorul ochelarilor sau a lentilelor de contact.
Cei care au o problema la un ochi – cum ar fi cataracta – pot avea o vedere neclara la acel ochi. Ambliopia de deprivare la copii trebuie tratata de urgenta pentru a preveni pierderea vederii permanente. Este de cele mai multe ori cea mai grava forma de ambliopie.
Factorii asociati cu un risc crescut de ambliopie sunt:
Un copil care sufera de ambliopie nu poate sa focalizeze corect cu unul dintre ochi. Celalalt ochi va compensa problema, atat de mult incat ochiul afectat ajunge sa sufere. Din aceasta cauza, ochiul cu probleme nu va primi imagini clare. In mod automat, creierul nu va primi informatii clare si va incepe in cele din urma sa-l ignore.
In multe cazuri, creierul si ochiul mai puternic compenseaza deficitul atat de bine incat copilul nu observa ca are o problema de vedere. De aceea, in multe cazuri, ochiul lenes nu este descoperit decat dupa ce copilul este supus unui test oftalmologic de rutina.
Simptomele ambliopiei sunt:
Este important ca micutul sa fie supus unei verificari oculare. In majoritatea tarilor, primul examen oftalmologic are loc intre varsta de 3 si 5 ani. Copiii care au rude apropiate care sufera de strabism, cataracta din copilarie sau alte afectiuni ale ochilor trebuie sa fie supusi mai devreme unui control oftalmologic. Parintii care observa ca ochiul copilului se misca ciudat dupa cateva saptamani de la nastere trebuie sa anunte imediat medicul.
Medicul oftalmolog va efectua un examen ocular, verificand starea de sanatate a ochilor. In aceasta prima faza, specialistul incearca sa descopere daca pacientul are un ochi cu strabism, o diferenta de vedere intre cei doi ochi sau o vedere slaba la ambii ochi. De obicei, medicul aplica picaturi de ochi pentru a-i dilata. Picaturile de ochi provoaca o vedere incetosata care dureaza cateva ore sau chiar o zi.
Metoda folosita pentru testarea vederii depinde de varsta copilului si de stadiul de dezvoltare:
Uneori, problemele pot fi descoperite inainte ca micutul sa dezvolte simptomele de ambliopie. Cu toate acestea, la majoritatea copiilor cu aceasta problema, vederea a inceput deja sa se inrautateasca pana la sosirea la doctor.
Tratamentul pentru ambliopie da cele mai bune roade daca este administrat cand copilul este mai mic. Dupa ce copilul implineste 8 ani, probabilitatea imbunatatirii vederii scade semnificativ, dar poate fi in continuare eficienta.
Exista doua abordari ale tratamentului pentru ambliopie:
Multi copii care au vedere inegala (sau anizometropie) nu stiu ca au o problema oculara, deoarece ochiul mai puternic si creierul compenseaza problema. Cu toate acestea, vederea ochiului mai slab se agraveaza progresiv si astfel se dezvolta ambliopia.
Copiilor care sufera de miopie, hipermetropie sau astigmatism li se vor prescrie ochelari. Copilul va trebui sa-i poarte tot timpul pentru ca specialistul sa poata monitoriza daca acestia imbunatatesc problemele de vedere ale ochiului lenes. Ochelarii pot corecta, de asemenea, strabismul. In multe cazuri, ochelarii pot vindeca ambliopia fara sa mai fie nevoie de alt tratament.
De multe ori, copiii se plang de faptul ca vad mai bine atunci cand nu poarta ochelarii. In aceste situatii, cei mici trebuie sa fie incurajati sa-i poarte pentru ca tratamentul sa dea roadele asteptate.
Uneori, este nevoie de operatie pentru a indrepta un ochi si pentru a realiza o aliniere mai buna a ochilor. Aceasta poate sau nu sa imbunatateasca vederea.
Daca ambliopia este cauzata de cataracta, ea poate fi indepartata chirurgical sub anestezie locala sau generala.
In cazul unora, ambliopia este cauzata de o pleoapa cazuta care blocheaza vederea la ochiul mai slab. In acest caz, tratamentul frecvent este interventia chirurgicala de ridicare a pleoapei.
Dupa ce vederea este corectata, iar problemele medicale care stau la baza problemei sunt vindecate, exista alte cateva actiuni care pot fi intreprinse pentru a ajuta la imbunatatirea vederii.
Un plasture este asezat peste ochiul sanatos pentru ca ochiul lenes sa fie fortat sa functioneze. Deoarece creierul incepe sa primeasca informatii doar de la acel ochi, nu il va mai ignora. Ocluzorul nu va indrepta privirea afectata de strabism, insa va imbunatati vederea in ochiul lenes.
Durata tratamentului depinde de multi factori, printre care varsta copilului, gravitatea problemei si receptivitatea celui mic. Ocluzorul trebuie purtat de obicei cateva ore pe zi. Copilul trebuie incurajat sa faca anumite activitati in timp ce poarta peticul, cum ar fi cititul, coloratul sau temele.
Acestea sunt de obicei utilizate pentru a incetosa vederea in ochiul neafectat. Atropina dilata pupila, iar copilul incepe sa vada neclar obiectele aflate in apropiere. In acest fel, ochiul lenes este fortat sa functioneze mai mult. Atropina este mai putin vizibila si incomoda si mai usor de tolerat de catre copii, in comparatie cu ocluzorul. In plus, poate fi la fel de eficienta. Copiii care nu doresc sa poarte un petic pe ochi pot opta pentru picaturile de ochi.
Cei mici fac diferite exercitii si jocuri care vizeaza imbunatatirea dezvoltarii vederii in ochiul afectat. Expertii sustin ca acest lucru este util in cazul copiilor mai mari. Exercitiile de vedere se pot face in combinatie cu alte tratamente.
Exercitiile care ajuta la corectarea vederii sunt cunoscute sub numele de exercitii ortoptice. In cadrul acestora, ochiul mai puternic este acoperit, iar ochiul mai slab este stimulat cu o serie de activitati intensive de vedere, cum ar fi coloratul, jocurile de cuvinte sau folosirea pieselor de Lego, in functie de varsta copilului.
Alte exercitii pot fi folosite dupa ce ochiul mai slab si-a recapatat vederea. La inceput, creionul trebuie tinut in mana cat mai departe, intre cei doi ochi, dupa care creionul se apropie lent de nas. In tot acest timp, privirea trebuie fixata asupra gumei creionului. Exercitiul se intrerupe in momentul in care vederea devine tulbure.
Cu toate acestea, exercitiile ortoptice nu sunt utilizate in cazul persoanelor cu ambliopie ca tratament de prima linie. Pentru a efectua multe dintre exercitiile ortoptice, pacientul trebuie sa vada cu ambii ochi.
Daca ambliopia nu este tratata, pacientul isi poate pierde in cele din urma vederea la ochiul afectat. Aceasta pierdere a vederii este de obicei permanenta. Potrivit specialistilor in oftalmologie, ambliopia este cea mai frecventa cauza a afectarii vederii la un singur ochi in cazul adultilor tineri si de varsta mijlocie din SUA.
Strabismul, afectiune caracterizata de nealinierea corespunzatoare a ochilor, poate deveni permanent.
Daca ambliopia nu este tratata in copilarie, este posibil ca vederea centrala a pacientului sa nu se dezvolte corect.
Problema poate afecta capacitatea pacientului de a realiza anumite sarcini, cum ar fi sofatul.
In functie de cat de grava este ambliopia, specialistii sustin ca se poate incadra in gradul 3 handicap.
Ambliopia debuteaza de cele mai multe ori inainte sa apara vreun semn evident care sa arate ca ceva nu este in regula. Acesta este motivul pentru care bebelusilor si copiilor mici trebuie sa li se verifice vederea in mod constant in timpul vizitelor regulate la medic. Academia Americana de Oftalmologie recomanda ca micutii sa fie verificati oftalmologic la urmatoarele intervale:
Daca sunteti ingrijorati de faptul ca micutul poate suferi sau se poate dezvolta ambliopie, mergeti imediat la doctor. Copiii ai caror membri ai familiei au ambliopie prezinta un risc mai mare de a dezvolta ei insisi.
Referinte: