Traumatismele iernii – masuri de prim ajutor si cum pot fi evitate

Principalele traumatisme ale iernii sunt luxatiile, fracturile si entorsele. Aflati din materialul urmator care sunt masurile de prim ajutor si cum pot fi evitate traumatismele iernii.

Cuprins:

1. Traumatismele iernii – cauze
2. Cum se manifesta traumatismele provocate de cazaturi?
3. Primul ajutor
4. Tratarea traumatismelor iernii
5. Evitarea cazaturilor
6. Alte pericole ale iernii

Traumatismele iernii – cauze

De la bun inceput, este important sa fiti atenti! Atenti cand mergeti pe trotuarul alunecos, sa nu mergeti la brat cu cineva care, fara sa vrea, va antreneaza in cazatura sa ori, invers, il puteti tranti pe gheata.

Sa fiti atenti la treptele ude sau cu zapada ori gheata, sa fiti atenti cand coborati din mijloacele de transport si sa fiti atenti la traversarea soselelor, chiar si pe trecerea de pietoni, pentru ca gheata e si dusmanul cauciucurilor, fie ele si de iarna. Mai fiti atenti si la ce poate cadea de pe marginea acoperisurilor (zapada grea, lespezi de gheata sau turturi periculosi).

Atentie, se aluneca!

Alunecam, ne fug picioarele si fie cadem cu toata greutatea pe glezna sau picior, fie se torsioneaza gamba sau coapsa, cadem cu sprijin direct pe sacru, pe mana sau pe cot ori ne lovim la nivelul soldului, al coloanei vertebrale sau la nivelul capului. Cand ne alegem doar cu lovitura (contuzia) este de ajuns sa mentinem un timp repausul, sa aplicam temporar gheata si sa badijonam zona cu unguent antiinflamator, protejand locul contuziei cu fasa elastica. Atunci cand este interesata o articulatie, trebuie sa facem distinctia intre entorsa, luxatie si fractura.

Ce reprezinta entorsa

O entorsa reprezinta un deranjament articular, cu interesarea ligamentelor din jurul articulatiei (intinderea sau ruperea ligamentelor), interesarea capsulei articulare si sinovita reactiva ulterioara, in conditiile pastrarii contactului intre suprafetele articulare. Acest ultim criteriu deosebeste entorsele de luxatii (sau subluxatii), pentru ca in cazul luxatiei se pierde contactul articular, suprafetele cartilaginoase sunt translatate si nu se mai poate vorbi de continuitate intre oasele scheletale.

Entorsele grave si luxatiile (de cele mai multe ori) se insotesc de mici fracture (parcelare) peri- sau intra-articulare, ce complica mult tratamentul, evolutia si recuperarea.

Fractura mana, picior etc

Si mai grave sunt traumatismele iernii soldate cu fracturarea oaselor, indiferent daca sunt interesate capetele osoase ce formeaza articulatiile sau sunt interesate segmentele lungi osoase, diafizare.

Victimele ghetusului

Nicio categorie de varsta nu este scutita de fracturile cauzate de traumatismele pe gheata. Traumatismele iernii cresc in frecventa in general cu varsta, cu nivelul de activitate, cu expunerea la riscurile sporturilor de iarna, iar la femei, odata in plus cu instalarea menopauzei si a efectului aproape inerent al osteoporozei endocrine. Fracturile de glezna si pumn sunt cele mai frecvente, intalnindu-se la toate categoriile de varsta, iar la varstnici se remarca rata crescuta a fracturilor de sold.

Cum se manifesta traumatismele provocate de cazaturi?

Toate leziunile osoase si osteoarticulare se manifesta prin edem, congestie locala, tumefactie, inflamatie dureroasa, in punct fix, dar si durere provocata de palpare sau miscare, echimoza (vanataie) si prin impotenta functionala relativa sau totala. Gradul de afectare simptomatica si importanta semnelor clinice clasifica traumatismul in entorsa, luxatie sau fractura. Mai mult, deformarea regiunii traumatizate, a articulatiei si pozitia anormala a segmentelor de membru (superior sau inferior) conduc diagnosticul spre suspiciunea de luxatie. Netransmiterea miscarii transarticulare in prezenta unei dureri importante si exacerbate de miscare stabilesc diagnosticul de luxatie.

Semnele fracturii

Peste toate semnele entorsei si luxatiei apar zgomote osoase anormale, date de contactul intre fragmentele fracturate, numite crepitatii osoase sau cracmente osoase. Pozitia anormala (angularea, rotatia in ax) sau scurtarea segmentului de membru, dar mai ales netransmiterea miscarii ori miscarile total anormale ale membrului afectat stabilesc diagnosticul de fractura. In plus, colturile anfractuoase ale oaselor sparte pot sa impinga in piele din inauntru spre afara sau pot sa si penetreze tegumentele, ca in cazul fracturilor deschise.

Ce recomanda medicii in privinta traumatismelor osteoarticulare

Cand e dificil sa facem diferenta intre entorse, subluxatii si fracturi, apelam la examinari radiografice, care transeaza diagnosticul si conduc si atitudinea terapeutica. De aceea, este important sa tratati cu seriozitate orice traumatism osteoarticular, sa-l considerati grav sau cu potential de agravare si sa va adresati medicului din camera de garda sau direct ortopedului. Veti fi mai in siguranta daca supraestimati traumatismele iernii decat atunci cand neglijati un pericol, fie el si potential.

Primul ajutor

In cazul oricarui traumatism pe gheata (o ”banala” entorsa, o luxatie ”zgomotoasa” sau o fractura ”grava”), primul si cel mai important ajutor este acela ca membrul afectat sa fie imobilizat si mentinut in pozitie procliva. Aplicarea pungilor cu gheata, repausul, unguentele, dar si medicatia sistemica, per os, antialgica si antiinflamatorie sunt primele etape ale tratamentului general si local ce trebuie aplicate. Daca e vorba despre o fractura deschisa, zona afectata va fi acoperita/pansata cu materiale textile cat mai curate. Dupa aceea, victima traumatismului va fi transportata la spital.

Tratamentul fracturilor este complex si variaza in functie de osul afectat si de tipul fracturii, insa pentru acest lucru exista medicul ortoped si traumatolog. De aceea, este recomandat sa apelati la sfatul si competenta specialistilor.

Tratarea traumatismelor iernii

Multe dintre traumatismele iernii, cum ar fi leziunile tesuturilor moi, pot fi tratate acasa. Desigur, multe dintre ele nu. In cazul unei fracturi sau a unei contuzii puternice, prezentarea de urgenta la medic este esentiala.

In cazul vanatailor si zgarieturilor nu trebuie facut nimic, in general. Daca vanataia este mai mare, este important sa tineti zona afectata mai sus de nivelul inimii, pe timpul noptii, pentru a tine sangele departe de vanataie si pentru a reduce umflarea. Situatia este similara in cazul entorselor. In general, cel mai bun tratament pentru o entorsa este aplicarea ghetii si ridicarea zonei afectate deasupra nivelului inimii.

Vanatai si entorse mai grave – recomandari

In unele cazuri, traumatismele iernii (vanatai si entorse) sunt mai grave decat par. Daca simtiti o amorteala in urma unei entorse, daca auziti un trosnet dupa accidentare sau daca o vanataie dureaza de prea mult timp, ar trebui sa mergeti la medicul generalist sau la ortoped, deoarece acestea sunt semne ale unei situatii mai grave.

Traumatismele iernii pot produce si fracturi. Acestea pot fi vindecate prin intermediul interventiilor chirurgicale de reparare si indreptare a oaselor sau cu ajutorul atelelor.

In cat timp se sudeaza un os rupt

In functie de gravitatea fracturii si de cat de bine o persoana respecta recomandarile medicului, recuperarea in urma unei fracturi poate dura de la cateva saptamani pana la cateva luni.

In cat timp se vindeca o fractura la mana

Potrivit clinicii Cleveland, timpul mediu de vindecare dupa o fractura este cuprins intre 6 – 8 saptamani, desi poate varia in functie de tipul si locul accidentarii.

Evitarea cazaturilor

Cazaturile si accidentarile reprezinta principalele cauze pentru care oamenii isi pot pierde autonomia functionala. 50% dintre cei de peste 65 de ani care sunt spitalizati pentru o cazatura nu isi mai recastiga niciodata nivelul anterior de autonomie. Pentru a evita cazaturile din timpul iernii, e important sa pasiti cu mare atentie pe gheata si zapada si sa folositi o incaltaminte adecvata. Iata cateva recomandari pentru evitarea cazaturilor, in general, nu numai pe perioada iernii.

In ceea ce priveste sanatatea

• Verificati-va regulat vederea si auzul. Daca acestea sunt deficiente, veti pierde ajutoare importante in mentinerea echilibrului.
• Faceti regulat exercitii fizice. Exercitiul fizic imbunatateste tonusul, forta musculara si coordonarea miscarilor, ce va ajuta sa evitati o cazatura.
• Intrebati-va medicul despre medicamentele pe care le luati. Aceste medicamente sau combinatiile medicamentoase folosite la tratarea anumitor afectiuni ca hipertensiunea arteriala, angina, depresia sau insomnia, pot afecta capacitatea de a va mentine echilibrul.

Evitarea alcoolului

• Evitati alcoolul, mai ales daca asfaltul este inghetat sau acoperit cu zapada. Chiar si o cantitate mica de alcool poate provoca o cazatura, in special daca echilibrul si reflexele sunt deja diminuate.
• Ridicati-va incet in pozitie verticala. O scadere momentana a tensiunii arteriale ce insoteste ridicarea brusca de la orizontala poate sa va dea o stare de ameteala.
• Folositi dispozitive de ajutor si sustinere pentru mers. Daca va simtiti uneori ametiti, folositi un baston sau un cadru pentru a va pastra mai bine echilibrul.
• Alegeti o incaltaminte corespunzatoare. Folositi incaltaminte solida, cu toc jos si cu talpa lata, care sa nu alunece.

Sfaturi pentru iubitorii sporturilor de iarna

Un gand plin de grija si pentru cei care asteapta un an sezonul rece pentru a practica sporturile de iarna, cum ar fi patinajul, schiul, snowbording-ul si, mai nou, plimbarile prin salbaticie cu snowmobil-ul. Acestea trebuie sa se faca in conditii de maxima dotare, cu cat mai multa precautie. Este important sa lasam practicarea sporturilor extreme doar celor antrenati sau celor care nu tin cu tot dinadinsul sa mai mearga si la anul sa incerce aerul rece de munte.

Alte pericole ale iernii

Unele afectiuni cronice preexistente, cum ar fi inflamatiile mucoaselor nazale, atrofiile de mucoasa, rinitele sau deviatiile de sept favorizeaza declansarea bolilor respiratorii.

O mucoasa nazala bolnava nu mai indeplineste rolul de a incalzi si filtra aerul care patrunde prin nas la fiecare inspiratie. Respiratia se va face in acest caz pe gura, care este lipsita de mijloace de incalzire si filtrare. Astfel, traheea si implicit plamanul primesc aer rece si poluat (nefiltrat).

Persoanele cu astfel de predispozitii trebuie sa ia masuri suplimentare de aparare in sezonul rece: imbracaminte adecvata, evitarea aglomeratiilor umane, efectuarea unor vaccinari, mai ales vaccinarea antigripala. Cand avem nasul ”infundat” este bine sa ramanem in casa sau sa ne protejam respiratia purtand un fular in dreptul gurii si mai ales sa luam masuri pentru ”desfundarea” nasului folosind picaturi, sprayuri sau inhalatii.

Transpiratia

In sezonul rece, riscul de a contracta o boala prin frig creste cand este umezeala. Transpiratia corpului contribuie si amplifica efectele nocive ale frigului. Se poate raci usor dupa un efort fizic mai mare, jocuri sportive solicitante sau dupa expunerea la curenti de aer fara schimbarea camasii sau a vesmintelor transpirate. In conditiile de frig si vant este bine sa evitam eforturile fizice sau jocurile sportive care ne pot face sa transpiram. Daca, totusi trebuie sa iesiti din casa, puteti verifica vremea meteo pentru a va imbraca corespunzator si a evita in acest fel o raceala.

Articulatiile

Unele boli sunt provocate sau agravate de frig. Printre acestea se numara: bolile reumatismale, lumbago, sciatica. Pentru a le preveni sau ameliora in sezonul rece, sunt utile braurile sau centurile din flanela.

Nevralgiile

Paralizia faciala si nevralgiile faciale, pot sa apara dupa expuneri la frig sau curenti de aer. In medicina este descrisa nevralgia faciala ”a frigore”, determinata de frig, dupa cum ii spune si numele. In aceste cazuri este utila purtarea caciulii cu clape peste urechi, pentru ca acopera si partea din fata a fetei, dinaintea urechilor.

Bolile cardiovasculare

Bolnavii cardiaci pot face bradicardii (scaderi ale frecventei cardiace sub valorile considerate normale). Arteritele pot fi grav accentuate. Spasmele vasculare si ischemiile consecutive lor se accentueaza putandu-se ajunge la gangrene si chiar amputatii.

Bolile respiratorii

Bolile pulmonare, astmul bronsic, bronsitele cornice, bronhopatiile obstructive, insuficientele respiratorii se pot agrava si ele in sezonul rece. Ca masuri generale fata de aceste boli, este bine sa ne limitam iesirile afara din casa cand temperature atmosferica scade. Daca trebuie totusi sa iesiti, imbracati-va gros, puneti un fular in dreptul gurii si nasului. De asemenea, feriti-va sa transpirati si nu uitati sa continuati tratamentul cronic prescris de medic.

Obiceiuri nocive

Nu se recomanda consumarea bauturilor alcoolice la schi. In schimb, un ceai cald poate fi binevenit. Si incercati, daca sunteti fumator, sa fumati mai putin sau sa renuntati complet – alcoolul, fumatul si frigul nu fac niciodata casa buna, expunandu-ne la riscuri suplimentare!

Cum ne imbracam?

Sub hanoracul sau geaca impermeabila este bine sa aveti un pulover de lana. Camasa este preferabil sa fie din bumbac. Incaltamintea trebuie sa fie comoda, calduroasa si sa nu permita intrarea apei, iar ciorapii sa fie din lana. Nu uitati, daca va aflati pe partie, sa folositi ochelari de soare pentru a va proteja ochii.

Referinte:

1. https://www.medicalnewstoday.com/articles/322419.php
2. https://orthopedicassociates.org/common-winter-injuries/