Totul despre osteoporoză

osteoporoza
 
Osteoporoza este o afecțiune în care oasele devin fragile şi se pot rupe ușor, având astfel un risc mai mare de fracturi decât osul normal. 
 
Această fragilitate este dată de reducerea cantității de minerale, cum ar fi calciul, mult mai rapid comparativ cu viteza cu care îl poate produce iar organismul, rezultând un deficit al densității țesutului osos.
 
{tab Introducere}
Oasele devin mai subțiri și mai puțin dense, astfel încât chiar și o mică lovitură sau cădere poate provoca fracturi periculoase. Acestea sunt cunoscute sub numele de fracturi de fragilitate sau traumatisme minore.
 
Calciul conferă rezistență scheletului osos, format din proteine. Stratul exterior al osului are nervi și o rețea de vase de sânge mici.Țesutul osos are capacitatea de a se auto-regenera, unele celule sunt resorbite și apar altele noi. După vârsta de 30 de ani, viteza cu care este resorbit țesutul osos este mai mare decât cea cu care se formează noi celule osoase, astfel că oasele devin mai fragile.
 
Cele mai frecvente fracturi sunt în regiunea șoldului, coloanei vertebrale și la încheietura mâinii. Adesea, primul semn al osteoporozei este o fractură osoasă în urma unui incident minor. 
 
Osteoporoza poate fi primară și secundară. Osteoporoza primară - deteriorarea masei osoase care nu este asociată cu alte boli cronice - este dată de îmbătrânirea și scăderea funcției gonadelor. De aceea, menopauza și premenopauza pot grăbi dezvoltarea osteoporozei primare. Factorii de risc sunt aportul inadecvat de calciu, stilul de viață sedentar, fumatul și consumul de alcool. Osteoporoza secundară rezultă din afecțiuni cronice care contribuie la pierderea accelerată a țesutului osos. Aceste afecțiuni cronice includ excesul de tiroxină, hiperparatiroidismul, afecțiunile maligne, bolile gastrointestinale, unele medicamente, insuficiența renală și bolile țesutului conjunctiv.
 
{tab Simptome}
De obicei, osteoporoza nu prezintă simptome, pierderea densității osoase nefiind dureroasă. Primul semn poate fi, însă, o fractură osoasă în urma unui incident minor. Fracturile pot fi foarte dureroase și pot duce la dizabilități și la pierderea independenței. 
 
În timp, se poate observa o scădere treptată în înălțime din cauza afectării vertebrelor și din cauza comprimării coloanei vertebrale, precum și o afectare a posturii. Fracturile la nivelul vertebrelor sunt cele mai grave. 

Fracturile osteoporotice 

După o fractură osteoporotică, riscul de a suferi o altă fractură se dublează. Este esențial ca osteoporoza să fie diagnosticată și tratată pentru a preveni fracturile ulterioare. Fracturile de șold sunt probabil cele mai grave fracturi osteoporotice. 
 
{tab Impact}
La nivel glonal, osteoporoza este cauza a peste 8,9 milioane fracturi osteoporotice anual. Statisticile arată că osteoporoza afectează 200 de milioane de femei din întreaga lume - aproximativ o zecime dintre femeile în vârstă de 60 de ani, o cincime dintre femeile în vârstă de 70 de ani, două cincimi dintre femeile în vârstă de 80 de ani și două treimi dintre femeile în vârstă de 90 de ani.
 
În Europa, dizabilitatea asociată osteoporozei este mai mare decât cea cauzată de cancere (cu excepția cancerului pulmonar).
 
{tab Cauze}
Osteoporoza este produsă de pierderea și afectarea densității osoase cauzată de dezechilibre metabolice și alți factori de risc. Deoarece osteoporoza este de obicei asimptomatică până la apariția unei fracturi, este esențial să se cunoască riscul personal de a dezvolta boala. Iată care sunt principalii factori de risc pentru osteoporoză:
 
Genul feminin - Femeile sunt mai susceptibile la osteoporoză decât bărbații. Cu toate acestea, osteoporoza la bărbați este acum recunoscută ca o problemă importantă de sănătate. Aproximativ 30% dintre fracturile de șold la persoanele trecute de 65 de ani apar la bărbați. Fracturile osteoporotice la bărbații în vârstă sunt asociate cu densitatea minerală osoasă redusă la nivelul femurului, slăbiciune musculară etc.  
 
Vârsta - Osteoporoza este mult mai frecventă la persoanele în vârstă.
 
Istoricul familial de osteoporoză și fracturi  este un factor de risc, deoarece rezistența osoasă este moștenită. 
 
Anumite boli și tratamente administrate pot avea un impact asupra sănătății osoase. De exemplu, corticosteroizii utilizați în mod obișnuit pentru astm, poliartrită reumatoidă și alte afecțiuni inflamatorii influențează riscul de a dezvolta osteoporoză. În această categorie intră și un dezechilibru hormonal, pubertatea întârziată, menopauză precoce la femei, sau nivelul redus de testosteron la bărbați. Unele afecțiuni care duc la malabsorbție, de exemplu boala celiacă sau boala inflamatorie intestinală pot crește riscul de osteoporoză. Alte afecțiuni includ bolile tiroidiene, unele boli cronice, de exemplu artrita reumatoidă sau bolile renale. Unele medicamente pentru epilepsie, cancer de sân, cancer de prostată și unele antipsihotice pot influența, de asemenea, riscul de osteoporoză. 
 
Cauze genetice - Un exemplu de osteoporoză determinată genetic este observată la pacienții cu sindrom Turner (disgenie gonadală 45XO). Femeile cu acest sindrom prezintă niveluri scăzute de estradiol în plasmă și concentrație crescută de gonadotropină. O altă boală genetică în care apare osteoporoza este osteogenesis imperfecta.
 
Stilul alimentar – Aportul insuficient de calciu, mai ales din lactate, duce la scăderea densității osoase. Calciul este dependent și de alte elemente nutritive, ca vitamina D, proteine sau fosfor. Bolile de nutriție afectează și densitatea minerală osoasă.  
 
Sedentarismul și alți factori comportamentali -  Stilul de viață sedentar sau imobilitatea cresc riscul de dezvoltare a osteoporozei. Greutatea corporală scăzută și fumatul influențează negativ masa osoasă. Consumul excesiv de alcool scade funcția osteoblastelor și, prin urmare, diminuează formarea osoasă. 
 
{tab Diagnostic}
Istoricul medical și examenul fizic nu sunt suficiente pentru diagnosticarea osteoporozei primare. Cu toate acestea, sunt importante în screening-ul pentru formele secundare de osteoporoză și în  evaluare. Un istoric medical oferă informații privind prezența unor afecțiuni cronice, privind stilul de viață al pacientului, aptitudinile fizice și tratamentele administrate care ar putea influența densitatea osoasă.
 
În general, din nefericire, osteoporoza se depistează după o fractură. Fracturile osteoporotice sunt o manifestare fizică târzie. 
 
Se vor efectua analize de laborator, ce includ testarea unor markeri biochimici specifici (osteocalcina, fosfatază alcalină osoasă etc.) care reflectă rata formării osoase și a resorbției osoase. Osteoporoza poate si sugerată de o creștere a nivelului de creatinină, de creșterea nivelului transaminazelor hepatice, de scăderea nivelului de calciu etc.

Testarea densității osoase

Radiografiile simple nu sunt suficient de precise pentru a diagnostica osteoporoza până când densitatea osoasă totală a scăzut cu 50%, dar densitometria osoasă este utilă pentru măsurarea densității osoase și pentru monitorizarea cursului terapiei. Tehnicile cele mai utilizate pe scară largă pentru evaluarea densității minerale osoase sunt absorbțiometria duală cu raze X (DEXA) și tomografia computerizată (CT). CT este mai precisă, dar implică o expunere mult mai mare la radiații decât DEXA.
 
Rapoartele privind densitometria osoasă oferă un scor T sau un scor Z. Rezultatul testării densității minerale osoase permite clasificarea pacienților în trei categorii: cu densoitate minerală osoasă normală, osteopenie sau osteoporoză. Osteoporoza este clasificarea după un scor T mai mare de 2,5. 
 
Se recomandă o scanare DEXA în următoarele cazuri:
 - femele trecute 65 de ani și bărbați trecuți 70 de ani, mai ales cu anumiți factori de risc;
 - fractură după un incident minor;
 - înainte de inițierea tratamentului de substituție hormonală;
 - în cazul adminitrării pe termen lung de steroizi, medicamente anticonvulsive sau hormoni tiroidieni;
 - diagnosticul de hiperparatiroidism primar;
 - monitorizarea tratamentului osteoporozei;
 - multipli factori de risc pentru osteoporoză.
 
Organizația Mondială a Sănătății a clasificat scorurile T în următoarele tipuri de diagnostic:
 - Densitate ososasă normală: scor T de - 1 sau mai mare;
 - Osteopenie: Scorul T între -1 și – 2,5;
 - Osteoporoză: scor T sub -2,5;
 - Osteoporoză severă: Scorul T mai mic de - 2,5 plus o fractură după traumatism minor.
 
{tab Tratament}
Pe lângă suplimentele de calciu și vitamina D, se mai pot recomanda o serie de medicamente. Medicamentele pentru prevenirea sau tratarea osteoporozei includ următoarele:
 - Estrogenul – Deși utilizarea estrogenului este destul de controversată, tratamentele cu estrogen la menopauză pot preveni adesea pierderea rapidă de țesut osos și poate crește densitatea osoasă. 
 - Raloxifen – Acest medicament este un modulator selectiv al receptorilor de estrogen, o clasă de medicamente ce acționează ca estrogenul în anumite părți ale corpului, dar ca un blocant al estrogenului în alte regiuni. Are capacitatea de a favoriza dezvoltarea masei osoase și reduce riscul de fracturi ale coloanei vertebrale. 
 - Calcitonina - Este un hormon natural produs de celulele glandei tiroide. Poate stabiliza masa osoasă și poate ameliora durerea cauzată de fracturi. 
 - Alendronatul - Este un medicament non-hormonal utilizat pentru a preveni și trata osteoporoza. Reacțiile adverse pot include iritarea esofagului și alte simptome ale tractului gastrointestinal. 
 
{tab Alimentatie/Stil de viatã}
Deși osteoporoza este o afecțiune cu un prognostic nu foarte bun de fiecare dată, vestea bună este că există multe modalități de prevenire și gestionare a afecțiunii. Este esențial să ne protejăm sănătatea oaselor încă din copilărie pentru a dezvolta un sistem osos rezistent. 

Activitatea fizică

Sedentarismul este un factor important de risc în apariția osteoporozei. De aceea, exercițiile regulate pot preveni reducerea densității osoase. Câteva exemple de antrenamente pentru prevenirea osteoporozei și chiar pentru ameliorarea simptomelor și prevenirea progresului bolii sunt mersul pe jos, jogging-ul, aerobicul de intensitate redusă etc. În plus, antrenamentele de întărire a mușchilor pot contribui la îmbunătățirea coordonării și a echilibrului, menținerea mobilității și reducerea riscului căderilor și fracturilor. 
 
Experții recomandă 45-60 de minute de exerciții fizice de 3 ori pe săptămână, pentru a crește rezistența oaselor. Se pot efectua antrenamente cu greutăți ușoare, cu mingi de fitness, thai chi, antrenamente de echilibru sau yoga. 
 
Sfaturi pentru antrenamente:
 - înainte de efectuarea antrenamentului este esențial să efectuați exerciții de întindere a musculaturii pentru a preveni accidentările;
 - respirați regulat și corect pe durata efectuării exercițiilor;
 - dacă apar dureri, întrerupeți antrenamentul;
 - la finalul antrenamentului efectuați aceleași mișcări de întindere a musculaturii de la început;
 - începeți cu antrenamente ușoare și creșteți treptat intensitatea și durata lor.

Calciul și vitamina D în alimentație

Calciul este o componentă importantă a osului, iar sistemul scheletic stochează 99% din calciul din întregul organism. Aportul de calciu din alimentație este cel mai important pentru o funcționare sănătoasă a oaselor și a mușchilor. Consumați 2-3 porții pe zi de alimente bogate în calciu, cum ar fi produse lactate, legume bogate în calciu, conserve de sardine / somon, nuci și alimente fortificate. 
 
Dacă organismul folosește mai mult calciu decât depozitează, pe o perioadă lungă de timp, densitatea osoasă va scădea treptat. Cel mai mare necesar de calciu este pentru adolescenți (o perioadă de creștere rapidă a oaselor), pentru femeile trecute de 50 de ani și bărbați cu vârsta peste 70 de ani. La vârsta de 20 de ani  oasele au cea mai mare densitate minerală. Aproape 40% din masa noastră osoasă este dobândită în timpul pubertății. O densitate osoasă mare în timpul acestor ani poate contribui la menținerea unei sănătăți osoase bune pe tot parcursul vieții. Prin urmare, un aport adecvat de calciu este esențial pentru copii și adolescenți. 
 
Vitamina D este esențială pentru absorbția calciului din dietă, pentru dezvoltarea osoasă, controlul creșterii celulare și funcționarea imunității. Cea mai bună sursă de vitamina D este lumina soarelui, această vitamină fiind în mod natural produsă de organism în urma expunerii la lumina soarelui. Nu e nevoie de o expunere prelungită, ci de 5-15 minute pe zi. În timpul verii este important să se limiteze expunerea la soare între orele 10:00 – 16:00, deoarece poate crește riscul de apariție a cancerului de piele. Vitamina D poate fi găsită și în pește uleios și în unele alimente fortificate - cum ar fi laptele, iaurtul, laptele de soia etc.
 
Iată care este necesarul de calciu în funcție de vârstă:
 - Sugarii mai mici de 6 luni - 210 mg Ca
 - 6 luni - 1 an   - 270 mg Ca
 - 1-3 ani - 500 mg Ca
 - 4-8 ani - 800 mg Ca
 - 9-18 ani -1300 mg Ca
 - 19-50 de ani - 1000 mg Ca
 - persoane trecute de 50 ani - 1200 mg Ca
 - femei aflate la menopauză – 1300 mg Ca
 - gravide și femei care alăptează - 1000 mg Ca
 
Uneori, la recomandarea medicului, se poate apela la un supliment de calciu. Tipul de supliment pe care îl puteți lua variază. Carbonatul de calciu și citratul de calciu sunt cele mai întâlnite tipuri. Suplimentele de calciu trebuie administrate concomitent cu alimentele bogate în calciu, pentru o absorbție mai bună. 
 
De reținut! Produsele lactate cu un conținut scăzut de grăsimi au la fel de mult calciu (și uneori chiar mai mult) decât lactatele cu un conținut mai mare de grăsimi.
 
Cele mai importante surse de calciu:
 - Iaurt
 - Brânzeturi
 - Lapte
 - Crucifere: broccoli, kale, varză
 - Verdețuri
 - Pește și crustacee (sardine, somon)
 - Leguminoase
 - Fructe oleaginoase

Dacă deja am osteoporoză, cum pot preveni fracturile?

 - Adoptați un stil de viață activ, stabiliți-vă un program de antrenamente pentru a îmbunătăți rezistența și tonusul muscular și pentru articulații flexibile. 
 - Efectuați anual teste de laborator și investigații imagistice pentru a monitoriza progresul bolii.
 - Limitați consumul de alcool și renunțați la fumat. 
 - Nu faceți mișcări bruște, nu vă ridicați rapid și nu vă schimbați brusc poziția corpului.
 - Aveți grijă când mergeți pe suprafețe neuniforme, pe suprafețe umede sau pe trotuare înghețate. 
 - Purtați încălțăminte din material moale, dar care să ofere stabilitate. 
- Coborâți scările cu grijă. 
 - Evitați spațiile aglomerate, neiluminate.
 - În casă, sigurați-vă un mediu sigur, covoarele trebuie să fie fixate, să fie dure și nederapante, inclusiv la baie, în cabina de duș și în cadă, unde riscul de alunecare este mai mare. 
 
 
{tab Bibliografie}
 
(1) All about osteoporosis, link: https://www.acc.co.nz/assets/injury-prevention/acc7430-about-osteo.pdf
(2) Osteoporosis: Evaluation and assessment, link: https://www.aafp.org/afp/2001/0301/p897.html
(3) Osteoporosis Clinical Research Program, link: http://www.uwosteoporosis.org/health.php
(4) Osteoporosis prevention exercises, link: http://www.mydr.com.au/sports-fitness/osteoporosis-prevention-exercises
(5) What zou need to know about osteoporosis, link: http://arthritistas.org.au/wp-content/uploads/2015/06/oa_consumer_brochure.pdf 
(6) Facts and statistics, IOF, link: https://www.iofbonehealth.org/facts-statistics
 
{/tabs}
Ultima modificareVineri, 25 Mai 2018 12:52
Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top