Investigatii specifice

16 ianuarie 2019
noutati privind vaccinarile

Noutati privind vaccinarile – tot ce trebuie sa stii

Vaccinurile invata organismul sa recunoasca anumite boli si stimuleaza organismul sa faca anticorpi impotriva antigenilor patogeni.  Cuprins: 1. Ce sunt vaccinurile? 2. Tipuri de vaccinuri 3. […]
14 ianuarie 2019
sindromul Brugada, cardiologie

Sindromul Brugada (aritmie cardiaca) – definitie, simptome, tratament

Sindromul Brugada este o tulburare a ritmului cardiac care poate pune viata in pericol si care poate fi, uneori, mostenita. Puteti afla mai multe despre aceasta […]
13 decembrie 2018
pregatirea pentru analize medicale

Pregatirea pentru analize medicale – ce trebuie sa stii

Pregatirea pentru analize medicale presupune un set de proceduri prin care specialistii in medicina pot afla detalii despre starea de sanatate a pacientului. Mai multe despre […]
10 decembrie 2018
radiografia medicala

Radiografia – cand este indicata si ce beneficii are?

Radiografia este un instrument indispensabil de diagnostic in medicina moderna. Foloseste radiatii X pentru a reda imagini ale tesuturilor, organelor, oaselor si vaselor din corpul uman. […]
29 noiembrie 2018
amortesc mainile

De ce imi amortesc mainile si ce e de facut?

Atunci cand iti amortesc mainile, senzatia poate fi descrisa ca o pierdere a simturilor in degete, mana sau brat. Iata care pot fi cauzele. Cuprins: 1. […]
29 noiembrie 2018
mielografia

Mielografia – ce este si cand se foloseste

Mielografia utilizeaza, in timp real, o forma de radiografie numita fluoroscopie si o injectie cu substanta de contrast pentru a evalua maduva spinarii, radacinile nervoase si […]
28 noiembrie 2018
scintigrafia osoasa

Scintigrafia osoasa | Ce este si cand este indicata?

Scintigrafia osoasa este o scanare a oaselor utilizata pentru a depista probleme precum cancerul, infectiile sau fracturile. Este, de asemenea, folosita pentru a monitoriza sanatatea articulatiilor […]
27 noiembrie 2018
colonoscopie

Colonoscopia – tot ce trebuie sa stii despre aceasta procedura

Colonoscopia poate fi facuta din mai multe motive, insa este efectuata ca parte a programelor de screening pentru cancerul de colon. Puteti afla mai multe despre […]
10 noiembrie 2018
osteopatia viscerala indicatii

Osteopatia viscerala – principii si dovezi

Osteopatia viscerala este o tehnica de medicina complementara de diagnostic si tratament. Implica o abordare holistica a corpului si a sistemelor interne. Cuprins: 1. Ce este […]
9 noiembrie 2018
coloana osteodensitometria dexa

Osteodensitometria DEXA – testul pentru osteoporoza

Osteodensitometria, numita si densitometrie osoasa sau absorbtiometrie duala cu raze X (DEXA), este o metoda imagistica de diagnostic, ce masoara densitatea minerala osoasa. Cuprins: 1. Ce […]

Diagnosticul este procesul prin care se afla daca un pacient are o boala specifica. Un medic specialist prescrie un test pentru diagnostic sau pentru a exclude posibilele boli. De asemenea, testele de diagnosticare le permit medicilor sa evalueze daca tratamentul ales este eficient in oprirea progresului bolii, o metoda care a fost deja utilizata in mod obisnuit in tratamentul cancerului.

Dincolo de aceste scopuri ale testelor de diagnosticare, este important sa stim ca nu trateaza pacientii si nu vindeca bolile, ci reprezinta un pas catre ambele.

Procedura de diagnostic cuprinde mai multe proceduri si investigatii:

Analiza istoricului medical

Istoricul medical al unui pacient este elementul cel mai util si important in efectuarea unui diagnostic precis, mult mai valoros decat examinarile fizice sau testele de diagnostic. Analiza istoricului medical este procesul de colectare a datelor care vor conduce la o intelegere a bolii si a procesului fiziologic care sta la baza acestuia.

Obiectivul este de a obtine o imagine precisa si cuprinzatoare a situatiei pacientului, inclusiv natura si durata simptomelor, factorii emotionali (inclusiv tipurile de stres) si afectiunile medicale trecute, care pot expune pacientul unui risc mai mare pentru anumite boli.

Analiza istoricului medical consta intr-o analiza a bolii curente, a bolilor din trecut, a istoricului familial de sanatate, mediul ocupational, istoric psihosocial etc.

Examinarea fizica

Examinarea fizica va continua procesul de diagnosticare, adaugand informatii obtinute prin inspectie, palpare, percutie si auscultare. Cand datele acumulate din istoric si examenul fizic sunt complete, se stabileste un diagnostic initial si sunt selectate teste care vor ajuta la pastrarea sau excluderea diagnosticului respectiv.

Inspectia trebuie sa inceapa cu aspectul general al pacientului, starea de nutritie si postura. Semnele distinctive ale unei alimentatii deficitare pot indica o boala cronica. Nivelul slab de ingrijire sau starea slabita pot sugera depresie sau stima de sine scazuta. Apoi medicul trece la o examinare mai specifica a pielii – cautand roseata sau alte semne de infectie, caderea parului, ingrosarea unghiilor si examinarea alunitelor sau alte zone pigmentare.

Palparea este utilizata pentru a detecta sensibilitatea, spasmele musculare sau rigiditatea abdomenului, in general. Daca durerea abdominala este prezenta, palparea se incepe cat mai departe de durere pentru a localiza punctul de sensibilitate maxima. Palparea este, de asemenea, utilizata pentru detectarea si evaluarea leziunilor anormale la nivelul sanului, prostatei, ganglionilor limfatici sau testiculelor.

Percutia este o procedura de diagnosticare utilizata pentru a determina densitatea unei regiuni atingand suprafata cu lovituri scurte si ascutite si evaluand sunetele rezultate. In abdomen se poate utiliza pentru a detecta lichidul (ascita), o distensie a intestinului asa cum apare in obstructia intestinului sau o marire a ficatului.

Auscultatia este efectuata cu un stetoscop pentru a evalua sunetele produse de inima, plamani, vasele de sange sau intestine.

Teste de laborator

Testele de laborator pot fi utile pentru a face un diagnostic, dar, ca instrumente de screening pentru detectarea bolilor ascunse la indivizi asimptomatici, utilitatea lor este limitata. Valoarea unui test ca ajutor de diagnostic depinde de sensibilitatea si specificitatea acestuia.

Sensibilitatea este valoarea procentuala a persoanelor cu boala care au un rezultat pozitiv al testului (adica persoanele cu boala care sunt corect identificate prin procedura), iar specificitatea este valoarea procentuala a persoanelor fara boala care au rezultatul testului negativ. Daca un test este sensibil 100% si rezultatul testului este negativ, se poate spune cu certitudine ca persoana nu are boala, deoarece nu vor exista rezultate fals negative. In cazul in care testul nu este destul de specific, totusi, acesta va produce un numar mare de rezultate fals pozitive (rezultate pozitive ale testelor pentru cei care nu au aceasta boala).

Testul ideal ar fi 100% sensibil si 100% specific.Din pacate, nu exista un astfel de test. Valoarea normala pentru un test se bazeaza pe faptul ca 95% din populatia testata nu are boala, ceea ce inseamna ca 1 din fiecare 20 de rezultate de testare la persoanele sanatoase va fi in afara intervalului normal si, prin urmare, pozitiv pentru boala.

Proceduri de imagistica

Proceduri precum endoscopia, laparoscopia si colposcopia folosesc instrumente optice, in general flexibile, care pot fi inserate in corp prin diferite deschideri, din punct de vedere natural sau chirurgical. Multe instrumente de diagnostic sunt dotate cu camere video mici care ii permit medicului sau chirurgului sa vizualizeze tesuturile examinate pe un monitor mare. Unele permit si biopsia tisulara, in care se va preleva o mica proba de tesut pentru studiul histologic, pe langa analiza vizuala.

Una dintre cele mai frecvent utilizate tehnologii de diagnosticare este radiografia. Radiografiile sunt foarte eficiente pentru obtinerea de imagini ale oaselor sau ale altor tesuturi specifice. Cu toate acestea, incapacitatea lor de a distinge intre diferitele tesuturi cu densitati similare limiteaza aplicabilitatea lor.

Cateva tehnici de imagistica foarte specializate, cum ar fi tomografia axiala computerizata (CAT), imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) si tomografia cu emisie de pozitroni (PET), au inlocuit in mare parte radiografiile. Sunt utilizate impreuna cu agenti de contrast speciali, si sunt capabile sa realizeze imagini ale unor tesuturi selectate, cum ar fi arterele si venele in angiografie si tractul urinar in urografie.

Alte proceduri de diagnostic folosesc electrozi, traductoare sau unde sonore pentru a produce imagini si pentru a oferi informatii despre functia si structura anumitor organe. De exemplu, in electrocardiografie electrozii speciali conectati la un instrument de inregistrare sunt aplicati pe corp. O procedura cunoscuta sub numele de ecocardiografie se bazeaza pe transductia undelor sonore in semnale electrice pentru a inregistra informatii despre structura si functia inimii.