Cârceii

Cârceii sunt contracţii musculare spontane, ce apar la unul sau mai mulţi muşchi. De obicei apar la gambe, la coapse sau la nivelul membrelor superioare.
 
 
Aceste crampe pot fi de intensitate variată. Unele sunt foarte uşoare, dar altele pot fi extrem de intense şi dureroase. De asemenea, unii cârcei pot dura câteva secunde, iar alții 15 minute sau chiar mai mult. 
 
 
{tab Introducere}
Un cârcel este o contracție involuntară a unui mușchi, care apare brusc și face ca mușchiul să nu se poată relaxa. 
 
Tipuri de cârcei sau crampe musculare:
 - crampe musculare parafiziologice -  pot fi asociate cu sarcina (30% dintre femeile gravide se confruntă cu astfel de crampe la nivelul piciorului în timpul sarcinii, cel mai frecvent în ultimul trimestru), sau cu activitatea fizică, stresul sau deshidratarea;
 - crampe musculare idiopatice – apar, de obicei, noaptea în mușchii piciorului și pot fi declanșate chiar și de cea mai mică afectare a mușchilor scheletici; pot fi date și de anumite afecțiuni, afectarea fibrelor musculare etc.
 
 
{tab Simptome}
Majoritatea cârceilor apar la nivelul piciorului, de obicei la gambă. Apar brusc, cu durere intensă, musculatura se simte tensionată, rigidă, cu pulsații, și cauzează disconfort. Trec, în general, de la sine, după scurt timp.
 
{tab Impact}
Se pară că 60% dintre adulți se confruntă la un moment dat cu cârcei, mai ales noaptea. Dacă aceste episoade sunt frecvente, pot fi deranjante și afectează calitatea vieții. În cazul femeilor gravide cârceii sunt frecvenți. Aproximativ 30% dintre femei pot fi afectate de crampe la nivelul piciorului în timpul sarcinii. Crampele musculare sunt frecvente și la copii, mai ales noaptea.
 
Persoanele cu tulburări metabolice sunt afectate frecvent de crmpe sau cârcei. De exemplu, 50% dintre pacienții cu uremie și 20-50% dintre cei cu hipotiroidism se plâng de episoade frecvente de cârcei. Atleții și persoanele care lucrează în medii cu temperaturi crescute, de exemplu, pompierii, au des astfel de probleme.
 
{tab Cauze}
Cel mai adesea, cârceii sunt dați de:
 - căldură excesivă, deshidratare, dezechilibre electrolitice;
 - intoxicații, char cu medicamente;
 - administrare de medicamente;
 - consumul de droguri; 
 - pesticide;
 - mușcături de insecte;
 - reacții adverse la analgezice;
 - disfuncție renală.
 
În cele mai multe cazuri, nu există nicio cauză fundamentală pentru acești cârcei, iar motivul pentru care apar este neclar. În general este dat de oboseala musculară sau de disfuncții nervoase. 
 
Modul în care dormim poate declanșa cârceii, sau statul prelungit în aceeași poziție. Deshidratarea este de asemenea implicată, la fel ca dezechilibrele electrolitice. 
 
Există patru minerale care pot influența modul în care se contractă mușchii, și anume calciul, potasiul, magneziul și sodiul. 
Calciu
Calciul este un mineral esențial pentru contracția normală a țesuturilor musculare, inclusiv a celor ale inimii. Pacienții cu niveluri extrem de scăzute de calciu în sânge pot dezvolta o afecțiune numită tetanie în care fibrele musculare se contractă continuu. Astfel de deficiențe severe de calciu sunt rare, dar pe de altă parte, aporturile calciului sub-optim sunt relativ frecvente, în special la adolescenți și femei tinere care elimină din dietă alimente bogate în calciu, cum ar fi laptele și produsele lactate, din dorința de a slăbi. 
 
Magneziu
Deficitul de magneziu este relativ rar, dar persoanele care consumă o dietă săracă în fructe proaspete, legume, leguminoase și cereale integrale pot suferi de deficit de magneziu. Dacă suferiți de crampe musculare, puteți încerca să măriți consumul de alimente bogate în magneziu, cum ar fi legume cu frunze verzi, ca spanacul, varza, salata, broccoli, sau să luați un supliment de calciu și magneziu.
 
Potasiu
Potasiul este una dintre cele mai abundente minerale disponibile în alimentele comune și majoritatea oamenilor nu ar trebui să dezvolte un deficit. Cu toate acestea, limitarea consumului unor fructe, legume sau cereale poate provoca un deficit de potasiu. 
 
Sodiu
În general, deficitul de sodiu este rar, dar transpirația abundentă, dezechilibrele electrolitice  și dehidratarea pot duce la un nivel scăzut de sodiu în organism, care poate cauza  cârcei. 
 
Cârceii sunt dați, în mare parte, de anumite afecțiuni sau dezechilibre din organism. Cârceii sau crampele musculare pot fi simptome ale unor boli ca:
 - Boli ale sistemului nervos, cum ar fi boala Parkinson, scleroza multiplă, tetanos, reticulopatii, neuropatii periferice etc.;
 - Boli ale sistemului muscular: miopatii (boli care afectează mușchii scheletici) și miotonii (rigiditate sau contracție musculară temporară);
 - Boli ale sistemului cardiovascular: boli venoase, arterioscleroză sau hipertensiune arterială;
 - Boli ale sistemului metabolic endocrin: hipotiroidism (subactivitatea glandei tiroide) și hipertiroidism (supraactivitatea glandei tiroide), hiperparatiroidism (boala glandei paratiroide) sau deficit de corticotropină (un hormon secretat de glanda pituitară);
 - Alcoolism;
 - Ciroză hepatică sau boli hepatice;
 - Sindromul Bartter; 
 - Sindromul Gitelman;
 - Sindromul Conn sau boala Addison (boli ale glandei suprarenale); 
 - Uremie (boală întâlnită în insuficiența renală) și dializa.
 
{tab Diagnostic}
Stabilirea diagnosticului depinde în principal de momentul apariției cârceilor, de intensitatea crampelor, intensitatea durerii, cât de des apar și cum se manifestă mai exact. 
 
Rezultatele examinării pot indica o cauză medicală posibilă, cum ar fi boala vasculară periferică. Examinarea include analiza mâinilor și a picioarelor, analiza pulsului și evaluarea senzației resimțite la membrul afectat, analiza reflexelor. Se poate măsura tensiunea arterială pentru a evalua factorii de risc cardiac și vascular. 
 
Uneori se pot efectua și teste de sânge, pentru a identifica afecțiunile medicale subiacente; se poate măsura nivelul de enzime hepatice pentru ciroză, nivelul de colesterol pentru boli cardiovasculare și nivelul de vitamina B12 pentru neuropatia asociată. În mod similar, nu sunt necesare alte investigații de diagnostic, cum ar fi ecografii și angiografii, decât dacă sunt indicate pentru a confirma anumite afecțiuni medicale.
 
 
{tab Tratament}
În general, cârceii trec de la sine, fără a fi necesar tratamentul. Unele date recomandă efectuarea unor exerciții ușoare, cum ar fi câteva minute pe o bicicletă staționară înainte de culcare, pentru a reduce riscul de crampe nocturne la picioare. În timpul unui episod de cârcel, întindeți și masați mușchiul afectat.
 
Cârceii sunt de obicei simptomul care trimite pacientul la medic, ceea ce favorizează șansele de depistare a anumitor boli, ca insuficiența venoasă sau neuropatia periferică. 
 
În general, nu se recomandă administrarea de medicamente pentru tratamentul de rutină al cârceilor; totuși, în unele cazuri, se pot recomanda medicamente  cum ar fi carisoprodol, diltiazem, gabapentin, orfenadrină, verapamil și complexul de vitamina B12. Suplimentele de magneziu pot fi benefice, la fel ca suplimentele de sodiu, deși pot prezenta riscul de hipertensiune arterială. Se pot recomanda relaxante musculare pentru a preveni și reduce spasmele musculare. 
 
Chinina este un tratament utilizat uneori pentru episoadele repetate de cârcei. Acest medicament a fost inițial conceput ca un medicament pentru tratarea malariei. Studiile ulterioare au arătat că poate fi eficient și în reducerea frecvenței crampelor piciorului. Acest medicament este recomandat doar la indicațiile medicului. Derivații de chinină și chinina sunt tratamente considerate eficiente în reducerea frecvenței crampelor musculare sau cârceilor, deși beneficiul nu este unul major, cum ar fi reducerea completă a acestora. Chinina se recomandă numai atunci când crampele sunt foarte frecvente și când persoana poate fi atent monitorizată pentru reacții adverse.
 
Există unele dovezi care arată că administrarea unei capsule zilnice care conține complexul de vitamine B - B1 (tiamină), B2 (riboflavină), B3 (niacină), B5 (acid pantotenic), B6, B7 (biotină), B9 poate preveni crampele.
 
 
{tab Alimentatie/Stil de viatã}
Încălzirea corectă înainte și după antrenamentele fizice este esențială pentru prevenirea crampelor și a cârceilor. Extensia musculară este deosebit de importantă înainte și după exerciții. De asemenea, hidratați-vă corect înainte, în timpul și după antrenamentele fizice. Puteți apela chiar la soluții electrolitice diluate pentru a preveni deshidratarea și dezechilibrele electrolitice. Începeți cu antrenamente ușoare și creșteți treptat intensitatea lor. 
 
În ceea ce privește crampele nocturne, cea mai bună metodă de prevenire este hidratarea optimă, evitarea consumului de alcool sau cofeină și evitarea fumatului înainte de culcare, alimentația echilibrată, cu aportul optim de vitamine și minerale. Alimentele bogate în calciu, potasiu și magneziu sunt esențiale. Evitați acele poziții ale corpului care par să provoace crampe noaptea sau în timpul zilei. 
 
Pentru a evita cârceii, adoptați un stil de viață activ. Faceți exerciții de flexie și extensie înainte și după antrenamente și nu numai, pentru a întinde grupele musculare care sunt cel mai predispuse la crampe. Cele mai recomandate sunt flexiile și extensiile la nivelul gambei. Efectuați mișcări de stretching, care presupun nu doar flexia, ci și menținerea poziției timp de câteva secunde, pentru o întindere optimă a musculaturii. 
 
Consultați medicul dacă crampele și cârceii sunt severe, dacă apar frecvent, răspund greu la tratamente de bază sau nu sunt legate de cauze evidente cum ar fi exerciții fizice intense. Ați putea avea probleme cu circulația, nervii, metabolismul, hormonii, medicamentele sau probleme de nutriție.
 
Crampele musculare pot fi date de unele afecțiuni care variază de la minore la severe, cum ar fi scleroza laterală amiotrofică, iritarea sau compresia nervului vertebral (radiculopatia), întărirea arterelor, îngustarea canalului spinal (stenoză), boala tiroidiană, infecțiile cronice sau ciroza hepatică.
 
Nu există suficiente date pentru a se putea afirma cu certitudine că întinderea musculară ajută la reducerea frecvenței cramelor musculare, dar asta nu înseamnă că antrenamentele fizice nu sunt benefice sau sunt dăunătoare.
 
{tab Bibliografie}
(1) Muscle cramps, link: https://orthoinfo.aaos.org/en/diseases--conditions/muscle-cramps
(2) Muscle cramps, link: https://www.healthlinkbc.ca/health-topics/za1086
(3) Muscle cramp, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/muscle-cramp/symptoms-causes/syc-20350820
(4) Nocturnal leg cramps, link: https://www.aafp.org/afp/2012/0815/p350.html
 
{/tabs}
Ultima modificareVineri, 08 Iunie 2018 14:09

Pe aceeasi tema

Ca sa postezi trebuie sa faci LOGIN
Back to top